Lună: ianuarie 2013

AJUNUL BOBOTEZEI (5 IANUARIE)

Publicat pe

Boboteaza-şi-obiceiurile-ei

Impreuna cu botezul Domnului, este cea mai importanta sarbatoare din Caslegile de iarna (,,Caslegi”, perioada de dulce dintre postruri). In ajunul bobotezei nu se mananca insa de dulce. Multi tin chiar post negru – fetele mari si flacaii tineau acest post sever si din credinta ca astfel vor avea noroc si se vor insura (marita) repede si bine – fiindca semnificatia acestei zile este strans legata de cea a Botezului Domnului, referindu-se la faptul ca Mantuitorul a luat asupra Sa crucea pacatelor intregii omeniri, pentru a le rascumpara. Aceasta rascumparare insemna pocainta, iar ea este tinuta de toti prin post si prin pocainta credinciosilor.

Printre oiceiurile legate de aceasta zi, merita mentionate unele incalcari rituale ale postului negru: in unele locuri, se obisnuieste ca in ajun sa se manance placinta cu varza, mac sau ceapa. Cand se framanta aluatul, femeia ia o mana din el si, mergand in gradina, lipeste bucatile mici pe pomi, in credinta ca astfel vor rodi mai bine. Se mai manca grau pisat, fiert cu miere si mac rasnit, prune fierte, galuste umplute cu orez, bors de ,,burechiuse” (un fel de taitei). Dintre colacii facuti, unul este intodeauna menit preotului care umbla cu crucea si sfinteste bucatele pregatite pentru ziua Botezului Domnului. Dimineata, inainte de a manca ceva, gospodinele  aduna gunoiul din casa si cenusa din soba, le presara pe pamantul din gradina si spun: ,,Cum n-am mancat eu in dimineata ajunurilor, asa sa nu manance nicio lighioana roadele!”

Se mai credea ca, daca raman de Boboteaza rufe spalate si nestranse, pasarile vor manca vara graul.

In ajunul Bobotezei solomonarii nu manaca si nici nu beau nimic pana cand nu se insereaza.

Nu se bat in aceasta zi copiii ca sa nu faca bube peste an. Femeia care se cearta cu barbatul ei in Ajun de Craciun ori de Boboteaza se va certa tot anul. Nu se da nimic din casa, ca sa nu se imprastie gospodaria. Daca in ajunul Bobotezei e bura pe pomi, vor fi roade bune tot anul.

Reclame

SFANTUL VASILE CEL MARE SI ANUL NOU (1 IANUARIE)

Publicat pe

526x395_sfantul-vasile-cel-mare-si-anul-nou-1-ianuarie-196006

Este ziua sfantului Vasile cel Mare, arhiepiscop al Cezareei Capadociei,  a avut un rol esential in delimitarea ritualului rasaritean, al ortodoxiei. In multe sate este sarbatorit cu patronul casei.

Suntem in prima zi a anului nou. Se canta colinde specifice si se impart daruri. Este ziua in care copiii si tinerii pleaca cu Plugusorul. Acest obicei reprezinta un rit precrestin de fertilizare, de inovare a spiritelor bune in casa si in gospodaria celui ,,urat,,, cei ce merg cu Plugusorul sunt recompensati cu daruri.

In ziua de Sfantul Vasile cerul este deschis. In asemenea zile, se considera ca rugaciunile sunt mai eficiente, dar si ca magia (alba sau neagra) are mai multi sorti de izbanda. De aceea, in aceasta zi li ,,se face pre parte,, fetelor  (adica li se prezice viitorul). Pentru aceasta se foloseau mai multe tehnici de ghicit, atat cu ajutor cartilor, cat si cu oglinda. De asemenea, pentru ca fata sa-si viseze ursitul, puneau sub limba putin busuioc inainte sa se culce.

Se face paine pentru toata familia, in mod festiv. Se citeau, (prin felul in care se  rupe painea, prin studierea norilor sau a felului in care bate vantul) presemnele anului si se incearca deducerea soartei membrilor familiei pentru anul abia inceput. In unele zone copiii merg cu sorcova (un toiag inflorat, impodobit si cu clopotei); atingerea sorcovei, insotita de o urare, este considerata ca fiind aducatoare de noroc.

Meniul traditional de Anul Nou nu este foarte diferit de cel de Craciun, cu o singura, dar importanta exceptie: dupa o masa atat de copioasa si bine stropita cu vinuri, romanii au inventat o reteta miraculoasa, cu ajutorul careia orice chefliu evita mahmureala de a doua zi: Ciorba de potroace.

LUNILE ANULUI IN TRADITIA POPULARA

Publicat pe

557x418_lunile-anului-in-traditia-populara-176856

Ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie…sunt lunile anului. Nimic nou pana aici! Ceea ce poate nu stii inca este ca, in traditia populara romaneasca insa, lunile anului sunt considerate a fi ”cei 12 fii ai Anului” sau ramurile unui copac foarte batran. Fiecare dintre ele avea in lumea satului romanesc o cu totul alta denumire decat cea precizata la inceput si mai ales o semnificatie aparte. Fiecare luna sugera prin numele ei, fie o activitate din viata oamenilor, fie aminteau de o anume traditie. Majoritatea este formata din acele luni al caror nume se identifica cu observatiile oamenilor asupra starii vremii.        Cel mai mare dintre fiii Anului, Ianuarie sau ”Gerar” era cunoscut in trecut si sub denumirea de ”Genarie””Ghenarie”sau ”Calindariu”. Este luna in care se dadeau petreceri de inceperea Noului An si in care se vedea cum va fi vremea in perioada urmatoare: daca in ianuarie nu e timp geros, atunci asa va fi vremea in martie si aprilie. Daca insa era frig, cu siguranta in februarie avea sa ninga.
    Februarie”Faurar” sau ”luna lupilor” era considerata a fi o luna deosebit de nemiloasa, venind cu geruri si viscole mari. In traditia populara se spune ca in februarie 2 saptamani ingheata tot, iar in urmatoarele 2 se dezgheata. Denumirea populara ”Faurar”, sugera inceputul pregatirilor pentru muncile agricole si nu numai, ce aveau sa inceapa din luna urmatoare cand vremea era mai blanda.
In luna martie (”Mart”) incepe primavara, vremea se incalzeste treptat. Legendele spun ca Mart a luat cate o zi din fiecare celelalte luni pentru a-si depasi toti ceilalti frati. Acum incep si zilele Babelor (zilele Martei sau Dochiei), traditie imbogatita de o multime de povesti ce ilustreaza lupta dintre iarna si primavara, dintre intuneric si lumina. Martie mai este denumit si”Germanar” (”Incoltitorul”),natura incepand sa prinda viata si culoare.
Aprilie (”Prier”) este o continuare a zilelor babelor Marta si Dochia. Denumirea de ”prier” se datoreaza faptului ca se considera ca aceasta perioads din an este una foarte prielnica. Cu toate acestea, timpul e inselator de la o zi la alta ceea ce dauneaza plantelor si animalelor mici. In zile foarte friguroase si cu vant uscat luna aprilie era denumita in popor ”Traista-n Bat”.
  Mai (”Florar” sau ”Frunzar”) este luna ierburilor. Acum se considera ca Raiul coboara pe pamant, pajistile sunt verzi si pline de flori multicolore, iar frunzisul padurilor si livezilor tresare sub adierea vantului.
Iunie este luna cireselor drept pentru care in popor ea era cunoscut sub denumirea de ”Ciresar” sau ”Ciresel”.
Iulie, luna lui ”Cuptor”, este in traditia populara perechea lui ”Faurar”. Asta pentru ca vorbele din popor spun ca, pe cat de frig e in vremea lui ”Faurar”, pe atat de cald va fi in luna lui cuptor.
August, luna cunoscuta ca ”Gustar” sau ”Secelar” este una din lunile ce abunda in legume, fructe si recolte de tot soiul.
Septembrie, ”Rapciune” este luna ce deschide usa toamnei, cu vreme schimbatoare. Totodata este si luna vinului – ”Vinitel”acum strangadu-se rodul viilor. Dat fiind ca acum incepe un nou anotimp, traditiile populare fac iarasi legatura intre luni si vreme. Astfel, daca de ”Rapciune” e cald, atunci luna urmatoare, ”Brumarel” timpul va fi rece si cu multa umezeala. Daca tuna in septembrie e semn de multa zapada in ”Faurar”. Daca in septembrie infloresc scaietii, atunci toamna va fi lunga si frumoasa. Daca randunelele se duc repede, atunci e semn ca si iarna e aproape.
Lunile octombrie (”Brumarel”) si noiembrie (”Brumar”) nu aduc evenimente si traditii deosebite. Ele sunt insa cele care prevestesc iarna ce bate la usa. Acum cade bruma, apare promoroaca, iar vantul bate mai cu putere, toate acestea spunand ca iarna ce vine va fi blanda. Daca in aceste luni va ploua marunt, atunci iarna va fi grea.
Decembrie (”Undrea” sau ”Ningau”) este una din cele mai bogate luni ale anului in sarbatori crestinesti, cantec si voie buna. Deschizatoare de anotimp dar inchizatoare de an, aceasta luna e foarte bogata in prevestiri pentru anul ce va veni. De Sf. Andreipraznuit in ultima zi din noiembrie si sarbatoare ce deschide luna cadourilor, se pun la incoltit in vase boabe de grau pentru a vedea cum va fi anul ce vine. Aceasta sarbatoare este de altfel una foarte bogata in obiceiuri si superstitii populare. Pe de alta parte, daca in ”Undrea” e ger, atunci anul va fi manos; daca e zapada, atunci va ploua in timpul lui ”Ciresar”.        Se vede cum in traditia populara romaneasca lunile sunt strans legate intre ele, datorita acestui fapt probabil anul fiind reprezentat in legendele populare vechi de 12 frati.

Prajitura cu nuca

Publicat pe

24.12.2012 008

INGREDIENTE

  • Foi:
  • 350 g faina
  • 50 g unt
  • 150 g miere (3 linguri)
  • o lingurita bicarbonat
  • oua
  • Crema:
  • 200 g unt
  • 500 ml smantana
  • 200 g zahar pudra
  • 400 g nuca macinata
  • Sirop:
  • 4 linguri zahar (caramelizat)
  • 1/2 pahar cu apa
  • Glazura:
  • 6 linguri zahar pudra
  • 3 linguri cacao
  • 2 linguri apa
  • 1 lingura otet
  • o bucatica de unt(50 g)

MOD DE PREPARARE

23.12.2012 023

Pregatirea foilor: amestecam faina cu untul, mierea, bicarbonatul si ouale intregi. Framantam aluatul si intindem pe rand 3 foi.

23.12.2012 032

Le coacem pe fundul unei tavi de prajitura pe care punem hartie de copt sau ungem cu unt si tapetam cu faina. Timp de coacere: 5-7 minute. Foile vor fi foarte subtiri si fragede, atentie sa nu le ardeti. Lasam foile sa se raceasca complet inainte sa le ungem cu crema

Pregatirea cremei: Amestecam smantana cu untul la temperatura camerei, adaugam treptat zahar pudra si nuca macinata.

23.12.2012 033

Siropul: caramelizam 4 linguri de zahar tos, cand am obtinut o culoare de chihlimbar adaugam cu grija 1/2 pahar cu apa si lasam sa se topeasca zaharul caramelizat complet.

23.12.2012 035

Insiropam foile si le ungem cu crema.

23.12.2012 036

Ultima foaie o vom unge cu glazura de ciocolata.

23.12.2012 038

Pregatirea glazurii: fierbem(2-3 minute): zahar pudra, cacao (le cernem inainte) cu apa si otetul, oprim fierberea si adaugam bucatica de unt.

24.12.2012 007

Oua umplute

Publicat pe

24.12.2012 024

INGREDIENTE

  • oua
  • 100 g sunca (praga, Vieneza)
  • 2 castraveti murati
  • 1 cutie pateu de curcan sau fazan
  • 1 lingura mustar
  • 2 lingura maioneza
  • 3 linguri smantana
  • sare si piper
  • ornamente: ardei iute, castraveti, patrunjel verde, mac

MOD DE PREPARARE

Fierbem ouale in apa cu sare. Dupa ce sau mai racit le taiem in doua, galbenusul il punem separat.

Facem o compozitie pentru umplutura din: galbenus de oua, sunca tocata marunt, castravete tocat si strors de zeama,mustar, maioneza si smantana, sare si piper dupa gust. Umplem jumatatile de oua cu aceasta compozitie, deasupra turnam smantana cu maioneza si ornam cu ardei iute, mac, etc.

O alta compozitie: amestecam galbenusurile cu pateul de ficat, mustar, maioneza, smantana, sare si piper. Turnam smantana amestecata cu maioneza si ornam cu castravete murat, gogosar, mac, etc.

Cornulete cu magiun si rahat

Publicat pe

23.12.2012 041

INGREDIENTE

  • 400 g faina
  • 250 g unt
  • 175 ml smantana
  • sare
  • magiu
  • rahat

MOD DE PREPARARE

23.12.2012 00823.12.2012 009

Omogenizam untul la temperatura camerei cu smantana, adaugam treptat faina si sarea. Framantam compozitia si o lasam peste noapte la frigider.

23.12.2012 01223.12.2012 013

A doua zi intindem aluatul si taiem un cerc pe care-l impartim in 8 parti egale (parti=triunghiuri) si le umplem cu magiun si apoi alte triunghiuri cu bucatele de rahat.

23.12.2012 01523.12.2012 016

Putem intinde din aluat fasii mai lungi pe care asezam bucatele de rahat, le impaturim si apoi taiem patratele. Timp de coacere 30-40 minute. Cand sau mai racit presaram zahar pudra deasupra.

23.12.2012 042

Pateuri cu branza de capra si feta

Publicat pe

23.12.2012 047

INGREDIENTE

  • 250 g faina
  • 250 g branza de vaci
  • 250 g unt
  • 1/2 lingurita sare
  • branza feta
  • branza de capra

MOD DE PREPARARE

23.12.2012 002

Amestecam branza de vaci cu untul (untul sa fie la temperatura camerei) adaugam treptat faina si sarea.

23.12.2012 003

Framantam putin compozitia si o lasam peste noapte in frigider.

23.12.2012 017

A doua zi, intindem o foaie din aluat (0.5 cm), taiem cercuri cu o cana si le umplem cu bucatele de branza feta si branza de capra.

23.12.2012 01823.12.2012 019

Impaturim cercurile in doua si apasam putin pe margini pentru a etansa pateurile, le ungem cu galbenus de oua si presaram mac sau susan deasupra. Timp de coacere: 30 minute.

Supa de curcan

Publicat pe Actualizat pe

24.12.2012 032

INGREDIENTE

  • carne de curcan (pulpe, aripi)
  • 1/2 telina radacina
  • 3-4 morcovi
  • ceapa
  • ardei kapia
  • ardei verde
  • rosie
  • patrunjel verde
  • sare dupa gust

MOD DE PREPARARE

24.12.2012 013

Spalam carnea de curcan (am pus doua pulpe) si o punem la fiert in 4 l apa. Cand incepe sa fiarba o spumam de spuma formata. Curatam, spalam legumele, le portionam (bucati portivite), ceapa ramane intreaga. Fierbem supa aproximatic 90 minute (carnea de curcan este putin mai tare decat puiul). In final adaugam taitei sau galuste, sare dupa gust si patrunjelverde tocat.