Lună: aprilie 2013

Varza calita ungureasca cu carne

Publicat pe Actualizat pe

Varza calita ungureasca 041

Ingrediente

  • 1 varza murata sau proaspata
  • 300 g carne tocata (porc, pui, ciuperci)
  • 2 cepe
  • 5-6 catei de usturoi
  • 1 lingurita boia dulce
  • 1 cana orez
  • 2 linguri cimbru uscat
  • 300 ml smantana
  • ulei
  • sare, piper

Mod de preparare reteta

Varza calita ungureasca 002Varza calita ungureasca 013

Spalam varza, indepartam frunzele exterioare, o tocam si o fierbem 60-70 minute in apa cu o lingura de cimbru uscat (daca este varza proaspata aduagam si putina sare). Pana cand fierbe varza pregatim umplutura si fierbem orezul.

Varza calita ungureasca 007Varza calita ungureasca 011Varza calita ungureasca 021

Spalam orezul si-l punem la fiert in apa cu sare, apoi il strecuram si-l adaugam la carnea tocata calita.

Varza calita ungureasca 003Varza calita ungureasca 016

Curatam si spalam ceapa si usturoiul, le tocam marunt si le calim in ulei, apoi adaugam boia dulce, o lingura de cimbru uscat si carnea tocata.

Varza calita ungureasca 005Varza calita ungureasca 018Varza calita ungureasca 029

Calim carnea pana cand incepe sa se deschida la culoare, adaugam sare si piper dupa gust.

Varza calita ungureasca 010Varza calita ungureasca 032

Intr-o tava (yena) punem putin ulei sau untura pe fundul tavii apoi punem un strat de varza, un strat de carne cu orez, smantana si apoi din nou varza. Deasupra putem pune inca putin ulei.

Deasupra mai putem adauga smantana si cascaval ras, acestea se rumenesc si vor da un plus de savoare.

Punem tava in cuptorul preincalzit la 180 C pentru 25-30 minute (foc mediu).

Varza calita ungureasca 036

Daca inlocuim carnea tocata cu ciuperci vom obtine o delicioasa mancare de post.

Reclame

Floriile ( 28 aprilie 2013)

Publicat pe

biserica-betfaghe-ierusalim-10

Această mare sărbătoare, una dintre cele douăsprezece Sărbători Împărăteşti ale anului, cade întodeauna în duminica anterioară Paştilor. Intervalul scurt dintre aceste două evenimente ale vieţii creştineşti a dus la naşterea unei credinţe: se spune că aşa cum e vremea de Florii, va fi şi de Paşti. Floriile cad deci în ultima duminică din Postul Mare şi, ca şi în cazul Bunei Vestiri, credinciosii au dezlegare la peşte.

Numele ,,Florii” a fost dat în amintirea intrării Domnului Nostru Isus Hristos în Ierusalim, când poporul l-a întâmpinat cu ramuri înflorite de finic, salcie şi palmier. Intrând ca Împărat în Ierusalim, Isus anticipează apropiata Sa biruinţă, ca şi biruinţa Finală a omenirii pe care o poartă în Sine.

Pentru că în România nu cresc finic sau palmieri, oamenii culeg pentru această sărbătoare mai ales crengi de salcie, cu muguri (mărţişori) pe ele.

De ce salcie? Deoarece se zice că atunci când Fecioara Maria a vrut să treacă un râu, o salcie s-a aplecat peste ape, ca să poată trece Maica Domnului. Atunci Fecioara Maria a binecuvântat salcia, făcând-o să nu ajungă niciodată cărbune şi sortindu-i să fie dusă în fiecare an la biserică.

Cu florile şi crengile de salcie sfinţite în biserică, oamenii se întorc acasă şi, după ce ating cu ele copii, ca să crească mari şi frumoşi, le pun la icoană. Crengile de salcie se păstrează acolo tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi pe cei ai casei.

În ziua de Florii nu se lucrează. Singura activitate îngăduită, ba chiar recomandată, este scoaterea tuturor hainelor în curte, pentru a se aera.

În toate casele se coc atâtea pâini de făină de grâu câţi membri are familia, dar mărimea acestor paini diferă în funcţie de vârsta fiecărui membru. Aceste pâini se împletesc cu multă grijă din aluat şi  pe deasupra sunt ornate cu cununi sau cruci din acelaşi aluat.

 

 

 

 

 

De la Sân Gheorghe la Sânt Ilie

Publicat pe Actualizat pe

 

Această a două perioadă a calendarului nostru tradiţional, cuprinzând primăvara şi prima jumătate a verii, începe cu o mare sărbătoare:

23-Gheorghe

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă (23 aprilie)

Din calendarul ortodox, cei mai cinstiţi de către români sunt Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dumitru, doi sfinţi războinici. În cadrul anului tradiţional, se spune că Sfân Gheorghe şi Sân Medru (cum li se zice în popr) au primit de la Dumnezeu cheile vremii şi ei fac schimbarea anotimpurilor. Sân Gheorghe închide iarna cu cheia şi dă drumul primăverii când aude broaştele cântând, iar Sân Dumitru, când pleacă păsările călătoare, închide vara şi dă drumul vremii rele, iernii. Sfântul Gheorghe este, deci, capul primăverii, iar Sfântul Dumitru este sfărşitul toamnei, strângătorul tuturor roadelor.

Sfântul Gheorghe este văzut de români (ca, de altfel, de toţi ortodocsi) ca un Făt-Frumos înarmat cu suliţă, Călare pe un cal alb. Poveştile desprte faptele sale de vitejie sunt nenumărate. De pildă, ,,se zice că un împărat era foarte supărat de un balaur cu şapte capete care îi furase fata şi îi prăda împărăţia. Împăratul a promis jumătate din împărăţie, cu fată cu tot, celui care va omorî balaurul şi o va dezrobi pe fiica sa. Sân Gheorghe a răpus balaurul şi a adus fata tatălui ei, dar nu a vrut nicio răsplată, ci a plecat spre alte isprăvi.”

După Sân Gheorghe, turmele de oi urcă la munte. Dacă această zi cade în post, tot anul laptele va fi mai slab. Până la Rusalii oile trebuie tunse.

Pulpe de pui cu rosii si mozzarella

Publicat pe Actualizat pe

21.04.2013 003

Ingrediente

  • 4 pulpe de pui (pulpe, piept de pui sau curcan)
  • 4 linguri de ulei
  • 4 catei de usturoi
  • 1 lingurita cimbru
  • 2 rosii
  • 200 g mozzarella
  • 1/2 lingurita busuioc
  • sare, piper dupa gust
  • ornat: busuioc sau patrunjel verde tocat

Mod de preparare

Spalam carnea de pui sau curcan.

Pui cu rosii si mozarella 002Pui cu rosii si mozarella 006

Punem carnea la macerat (minim 12 ore) intr-un amestec de: 2 linguri de ulei, 4 catei de usturoi pisat sio lingurita de cimbru uscat, sare si piper dupa gust.

Pui cu rosii si mozarella 010

Ungem o tava cu 2 linguri de ulei, asezam carnea de pui si adaugam 1/2 pahar de apa (150 ml apa). Prajim carnea in cuptor 30-35 minute (carnea trebuie intorsa dupa 20 minute).

Pui cu rosii si mozarella 013Pui cu rosii si mozarella 015Pui cu rosii si mozarella 020

Dupa ce carnea este aproape fragezita, peste ea asezam alternativ felii de rosii si mozzarella. Taiem feliile suficient de grosute (0,5 cm). Presaram 1/2 lingurita bucuioc uscat.

Pui cu rosii si mozarella 028

 Punem tava in cuptor pentru inca 10 minute. Poate fi servita cu salata sau pur si simplu asa.

21.04.2013 010

Pilaf de orez cu ciuperci

Publicat pe

Pilaf de orez cu ciuperci 036

O mancare excelenta de post sau o garnitura perfecta petru cei care adora orezul si ciupercile.

Ingrediente

  • 200-250 g orez
  • 1 kg de ciuperci (2 conserve de ciuperci)
  • 2 cepe
  • 1 ardei rosu kapia
  • 4-5 catei de usturoi
  • 100 ml bulion
  • 3 lingurite de boia dulce
  • patrunjel verde
  • 5-6 linguri de ulei
  • sare, piper

Mod de preparare

Am spalat orezul, l-am pus la fiert la foc mic timp de 20 minute, dupa care l-am clatit cu apa rece, l-am strecurat.

Pilaf de orez cu ciuperci 004

Cat timp ce fierbe orezul, punem uleiul intr-un vas si ceapa curatata, spalata si tocata marunt.

Pilaf de orez cu ciuperci 009

Calim ceapa pana cand devine sticloasa si apoi adaugam boia dulce. Ciupercile le curatam, spalam si le feliem (daca sunt ciuperci din conserva acestea vor fi clatite putin cu apa rece si scurse).

Pilaf de orez cu ciuperci 013

Adaugam peste ceapa, ciupercile si ardeiul rosu kapia feliat marunt. Adaugam foarte putina apa pentru ca ciupercile si ardeiul vor lasa zeama.

Pilaf de orez cu ciuperci 020Pilaf de orez cu ciuperci 017

Cand ciupercile sunt fierte, adaugam sare, piper, patrunjel verde tocat marunt, bulionul si orezul fiert si scurs de zeama.

Pilaf de orez cu ciuperci 019

In final adaugam usturoi pisat marunt.

Pilaf de orez cu ciuperci 025

Urzici bătute

Publicat pe

1_urzica,%20urtica%20dioica

1 ¼ kg urzici, ulei, 30 g făină, sare, hrean şi mujdei de usturoi

 

Urzicile se spală bine şi se aleg doar frunzele şi moţurile din vârfurile plantşi. Apoi se spală din nou în câteva ape călduţe. Le punem într-o oală, turnăm peste ele apă sărată clocotită (doar cât să le acopere) şi le lăsăm pe foc slab. Când sunt bine fierte, le strecurăm şi le răsturnăm în oală. Frecăm urzicile cu o lingură de lemn, pe pereţii oalei, până obţinem o pastă (putem face aceasta şi în strecurătoare, după ce s-a scurs zeama de la fierbere). Apoi începem să adaugăm, puţin câte puţin, făină si ulei, frecând bine. Când pasta e bine frecată şi destul de groasă, mai adaugăm putină zeamă de la fierberea urzicilor, aşa încât consistenţa să fie cea a unui magiun subţire. Atunci se mai pune pe foc slab pentru o jumătate de oră, amestecând şi băgând de seamă să nu se prindă de fundul oalei. Urzicile bătute se pun pe o farfurie şi se servesc reci, cu hrean proaspăt ras şi pentru cine doreşte, cu mujdei de usturoi. Se mănâncă cu mămăligă.

Plante de cules în luna aprilie

Publicat pe

muntii-macinului-8-aprilie-2010

 

Ciuboţica cucului

(Primula officinalis Hill. Sin Primula veris L., fam. Primulaceae)

S76HLKU1XDCKKV3

 Această plantă perenă, ierbacee (de aprox. 20 cm.înălţime) creşte prin poienile şi paşunile din zona de deal, în special în locurile umede.

În scop terapeutic se folosesc mai ales florile (care apar în aprilie) şi rizomii cu rădăcini. Frunzele, foarte bogate în vitamina C, sunt şi ele întrebuinţate.

După culegere, planta se usucaă la soare, partea subterană, rizomul (de culoare albicioasă sau roşiatică) şi rădăcinile fiind bine curăţate de pământ. Toate părţile plantei sunt bogate în potasiu, calciu şi sodium, conţinând şi o serie de enzime şi saponine importante.

În afară de faptul că stimulează producerea laptelui, ciuboţica cucului este un excelent fluidifiant al mucusului bronşic şi un expectorant foarte bun. De aceea, este recomandat în toate afecţiunile pulmonare, favorizând eliminarea secreţiilor patologice din alveole. Mai are acţiune sudorifică, antifebrilă, diuretică şi calmantă.

Se be ape stomacul gol. Decocţia se face din 50 de grame (flori sau/şi frunze) la un litru de apă.

Decocţia de rădăcină, care are cel mai puternic efect expectorant, se face din 30 de grame la litru de apă; se fierbe cinci minute şi se mai lasă vasul acoperit un sfert de oră. Se beau trei ceşti pe zi, între mese. Acelaşi efect benefic în bolile pulmonare îl are sucul făcut din flori bine tocate (60 de grame), amestecate cu apă şi miere.

 

Fumăriţa

(Fumaria officinalis L., fam. Fumariceae)

fumarita-%20fumaria%20officinalis%202

Această plantă este utilizată în scopuri medicinale din cele mai vechi timpuri, iar tradiţia susţine că ea ar avea, printre alte virtuţi, pe aceea de a încetini procesul de îmbătrânire.

Se utilizează întreaga plantă, dar în special partea sa aeriană. Are proprietăţi tonice, depurative, de ecilibrare a secreţiei biliare (făcând-o saă crească atunci când este scăzută, şi  să scadă când este în exces), de fluidizare a sângelui. Astfel, folosirea sa este benefică în bolile ale ficatului şi aparatului urinar, în arteroscleroză şi hipertensiune. De asemenea, se foloseşte în curele de detoxificare din timpul primăverii şi mai este recomandată în cazurile de obezitate.

Infuzia de fumariţă se prepară din 50-80 de grame de plantă uscată sau 30-40 de grame plantă verde la un litru de apă; gustul este foarte amar. Se bea o ceaşcă de ceai, înainte de mese.

Calendar ortodox 2013 – APRILIE

Publicat pe

50

flori de cais…

APRILIE (30 zile) ziua 13 ore, noaptea 11 ore


1

L Sf. Cuv. Maria Egipteanca; Sf. Cuv. Macarie Mărt.; Sf. Mc.   Gherontie (Post)

2

M Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian şi Edesie (Post)

3

M Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul si Ilirie; Sf. Mc. Elpidifor (Post)

4

J Sf. Cuv. Gheorghe de la Maleon, Zosima şi Platon; Iosif,   imnograful (Post)

5

V Sf. Mc. Claudie, Diodor, Nichifor, Serapion, Teodul şi Agatopod   (Post)

6

S Sf. Mc. Irineu, Ep. de Sirmium;   Sf. Eutihie, Patr. Constantinopolului; Sf. Cuv. Platonida; Sf. Cuv. Grigorie   Sinaitul şi Platonida (Sâmbăta a III-a din Post –   Pomenirea morţilor) (Dezlegare la ulei şi vin)  

7

D Sf. Mc. Gheorghe Mărturisitorul, Ep. Mitilenei; Sf. Mc.   Caliopie, Achilina şi Rufin diac. (Dezlegare la ulei şi   vin)

Duminica a   III-a din Post (a Sf. Cruci); Ap. Evrei IV, 14-16; V, 1-6; Ev. Marcu VIII, 34-38; IX, 1; glas   3, voscr. 11

8

L Sf. Ap. Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit şi Hermas; Sf.   Ier. Celestin, episcopul Romei (Post)

9

M Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea; Sf. Mc. Vadim arhim. (Post)

10

M Sf. Mc. Terentie, Pompie, African şi Maxim; Sf. Mc. Dima (Post)

11

J †) Sf. Ier. Calinic de la Cernica, ep.   Ramnicului; Sf. Sfinţit Mc. Antipa; Sf. Cuv. Trifina (Post)

12

V †) Sf. Mc. Sava de la Buzău;   Sf. Ier. Vasile Mărturisitorul; Sf. Antuza (Post)

13

S Sf. Sfinţit Mc. Artemon; Sf. Mc. Elefterie Persul (Sâmbăta a IV-a din Post – Pomenirea morţilor) (Dezlegare la ulei şi vin)

14

D †) Sf. Ier. Pahomie de la Gledin, Ep.   Romanului; Sf. Martin Mărt., Ep. Romei; Sf. Mc. Tomaida (Dezlegare la ulei şi vin)

Duminica a   IV-a din Post (a Sf. Ioan Scărarul; Vindecarea fiului lunatic); Ap. Evrei VI, 13-20; Efeseni V, 8-19;   Ev. Marcu IX, 17-32; Matei IV, 25; V, 1-12; glas 4, voscr. 1

15

L Sf. Ap. Aristarh, Pud şi Trofim; Sf. Mc. Crescent şi Vasilisa (Post)

16

M Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina şi Hionia (Post)  

17

M Sf. Mc. Simeon, Ep. Persiei; Sf. Acachie, Ep. Melitinei (Denia Canonului cel Mare) (Post)  

18

J Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Ier.   Cosma, Ep. Calcedonului; Sf. Mc Ioan din Ianina (Post)  

19

V Sf. Cuv. Ioan Paleolavritul; Sf. Sfinţit Mc. Pafnutie (Denia Acatistului Născătoarei de Dumnezeu) (Post)

20

S †) Sf. Teotim, Ep. Tomisului;   Sf. Cuv. Teodor Trihina Atanasie si Ioasaf; Sf. Ap. Zaheu (Sâmbăta a V-a din Post – Pomenirea morţilor) (Dezlegare la ulei şi vin)

21

D Sf. Sfinţit Mc. Ianuarie; Sf. Mc. Alexandra, împărăteasa; Sf.   Mc. Filipial; Sf. Mc. Teodor din Perga (Dezlegare la ulei   şi vin)

Duminica a   V-a din Post (a Cuv. Maria Egipteanca); Ap. Evrei IX, 11-14; Galateni III, 23-29; Ev. Marcu X,   32-45; Luca VII, 36-50; glas 5, voscr. 2

22

L Sf. Ier. Teodor Sicheotul, Ep. Anastasiopolei; Sf. Ap. Natanail   (Post)

23

M †) Sf. M. Mc. Gheorghe, Purtătorul de biruinţă; Sf. Mc. Valerie   (Post)

24

M †) Sf. Ier. Mărt.: Ilie Iorest, Sava   Brancovici şi Simion Stefan, Mitr. Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărt. din   Maramureş; Sf. Mc. Pasicrat şi Valentin din Durostorum; Sf. Cuv.   Elisabeta (Post)

25

J Sf. Ap. şi Ev. Marcu; †) Sf. Cuv.   Vasile de la Poiana Mărului (Post)

26

V Sf. Mc. Vasile, Ep. Amasiei; Sf. Glafira; Sf. Mc. Chiril, Chindeu si Tasie din Axiopolis (Cernavodă)   (Post)

27

S Sf. Sfinţit Mc. Simeon, ruda Domnului; Sf. Ap. Aristarh, Marcu   şi Zinon (Sâmbăta lui Lazăr – Pomenirea morţilor) (Dezlegare la ulei şi vin)

28

D Sf. Ap. Iason şi Sosipatru; Sf. Mc.   Maxim, Cvintilian şi Dadas din Ozovia (Denia   de Duminică seara) (Dezlegare la peşte)

(†)   Duminica a VI-a din Post (a Floriilor – Stâlpărilor); Ap. Filipeni IV, 4-9; Ev. Ioan XII, 1-18  

29

L Sf. 9 Mc. din Cizic; Sf. Cuv. Memnon Mărt. (Denia de Luni seara) (Numai   seara, pâine şi apă)

30

M Sf. Ap. Iacob, fiul lui Zevedeu; Sf. Ier. Donat, episcopul   Evriei (Denia de Marţi seara) (Numai seara, pâine şi apă)

 

 

 

 

Salata de vinete, cu ardei copti

Publicat pe

30 martie 13 019

Hmmm ce salata gustoasa! Buna salatica, multumiri Gaby_d pentru minunata idee: combinatia de vinete si ardei copti. Eu, am preferat ceapa verde in loc de usturoi si am adaugat putina maioneza, dar cele doua legume coapte fac casa buna cu ambele. Incercati si va minunati…pofta buna!!!

Ingrediente

  • 1 kg vinete coapte
  • 3-4 ardei copti sau ardei kapia
  • 1 legatura ceapa verde
  • 2-3 linguri maioneza
  • 50 ml ulei de masline
  • sare, piper dupa gust
  • o lingurita de zeama de lamaie

Mod de preparare

Coacem vinetele si ardeii si le lasam sa se raceasca, presaram si putina sare peste ele astfel se vor curata mai usor.

Dupa ce am curatat vinetele si ardeii de coaja ii lasam sa se scurca intr-o strecuratoare.

30 martie 13 002

Tocam vinete si ardeii.

30 martie 13 005

Adaugam o legatura de ceapa verde maruntita, o lingurita de zeama de lamaie, uleiul de masline si 2-3 linguri de maioneza, sare si piper dupa gust.

30 martie 13 007

Amestecam toate ingredientele si salata poate fi servita cu feliute de paine (paine prajita).

30 martie 13 018