LEGUME

Salată Coleslaw

Publicat pe Actualizat pe

 

20170211_192649-2

O salată aperitiv, garnitură sau fel principal. O salată completă, aromată și foarte hrănitoare, ce ne amintește de gusturile fastfood. Dacă folosim produse light, poate fi o salată cu mai puține calorii, deci mai sănătoasă.

Ingrediente pentru 4 persoane

  • 1/2 varză albă(aproximativ 500 g sau mai puțin)
  • 1 morcov
  • 1 ceapă roșie
  • mărar verde
  • 2 lingurițe maioneză
  • 3 linguri smântână
  • 1 linguriță muștar
  • sare, piper
  • 1 linguriță oțet sau o lingură zeamă de lămâie

Combinația perfectă … alături de cartofi prăjiți.

Mod de preparare

20170211_144019-2

20170211_191054

Tocăm mărunt varza și o frecăm cu puțină sare.

20170211_191321

Tocăm mărunt mărarul verde, morcovul îl dăm pe răzătoarea mică iar ceapa o tăiem mărunt. Amestecăm toate legumele, adăugăm oțetul sau zeama de lămâie.

20170211_192022

Omogenizăm maioneza, muștarul și smântâna și le adăugăm peste legume. Punem sare, piper după gust.

20170211_192723

Amestecăm totul foarte bine și salata este gata.

Ghiveci de legume

Publicat pe

IMG_20160803_140857

Ingrediente

  • 2 cepe albe
  • 500 g cartofi
  • 5-6 roşii
  • ardei galben, ardei roşu
  • rădăcinoase, după preferinţă(ţelină, pătrunjel rădăcină, gulie, morcovi, etc.)
  • 3 linguri pastă de tomat sau 2 căni bulion
  • 4 linguri orez
  • sare, piper, boia dulce
  • pătrunjel verde sau uscat
  • ulei
  • 1 cană cu apă(nu este nevoie de prea multă apă pentru că legume lasă suficientă zeamă)

Mod de preparare

Curăţăm şi spălăm legumele, le tăiem în cubuleţe.

IMG_20160803_130226

IMG_20160803_130431

Tocăm ceapa mărunt şi o călim în 5-6 linguri de ulei şi adăugăm 3 linguriţe de boia dulce.

IMG_20160803_130804

Punem toate legumele la fiert împreună cu o cană de apă, cu excepţia orezului şi a bulionul. Adăugăm sare şi piper.

După ce legumele au fiert, adăugăm orezul spălat şi scurs de apă.

IMG_20160803_140603 a

Lăsăm să fiarbă împreună cu legumele aproximativ 10 minute. În final adăugăm pătrunjelul, pasta de roşii sau bulionul.

IMG_20160803_135029

Mai lăsăm 2-3 minute la fiert şi ghiveciul este gata.

IMG_20160803_140905

Plăcintă cu brânză şi ardei

Publicat pe

HPIM0489

Ingrediente

  • 2 foi aluat foietaj(Linco)
  • 500 g brânză de vaci
  • 300 g brânză de burduf
  • 2 ouă
  • 1 ceapă mare
  • 2 ardei roşii sau kapia
  • 1 ou pentru uns deasupra
  • sare, ulei

Mod de preparare

Curăţăm, spălăm legumele. Ceapa o tocăm mărunt, ardeii îi tăiem cubuleţe micuţe. Călim ceapa şi ardeii în puţin ulei. Când s-au răcit le adăugăm la cele două brânze. Adăugăm cele 2 ouă, sare şi omogenizăm totul foarte bine.

Îndindem o foaie aluat într-o tavă tapetată cu hârtie pentru copt şi punem compoziţia, apoi punem a doua foaie peste ea. Cu o furculiţă facem câteva găurele pe suprafaţa plăcintei. Ungem deasupra cu un ou bătut.

Punem plăcinta în cuptorul preîncălzit. Timp de coacere 35 de minute la foc potrivit spre mic. Deasupra putem presăra susan, mac sau alte seminţe.

HPIM0488

Este o plăcintă aperitiv ce merge excelent cu o bere rece(nefiltrată).

HPIM0490

Gulaş de legume

Publicat pe

HPIM0358

Ingrediente

Varietatea de legume pe care o puteţi folosi este foarte mare. De la roşii, ardei, ceapă până la fasole, dovlecei, vinete şi varză. Pentru acest gulaş am folosit următoarele legume:

  • 1-2 ceape
  • 2-3 roşii
  • 3-4 ardei
  • 3 cartofi mari
  • 4-5 căţei de usturoi

Am adăugat;

  • 5-6 foi de dafin
  • 1 cană bulion
  • sare, piper
  • 1 lingură boia dulce(paprika) sau 1 linguriţă boia picantă

Mod de preparare

HPIM0339

Curăţăm, spălăm legumele şi le tăiem căt mai mărunt.

HPIM0345

Ceapa tocată o călim în ulei de floarea soarelui şi când prinde puţin luciu adăugăm o lingură mare de boia dulce, paprika, aşa cum îi spunem prin părţile noastre a Transilvaniei. Luăm vasul de pe foc imediat pentru că boiaua se arde foarte repede.

HPIM0347

Adăugăm toate legumele tăiate cubuleţe.

HPIM0349

Punem foarte puţină apă deoarece legumele vor lăsa o zeamă bogată şi gustoasă, ,,zaftul,, cum îi mai spune.

HPIM0350

Punem 5-6 foi de dafin, sare şi piper. Acoperim vasul cu un capac(întredeschis). Amestecăm în gulaş de câteva ori pentru a nu se prinde, iar focul să fie domol, adică micuţ. Timp de fierbere: până în 35 de minute, depinde mult de cartofi să fie moi. În final pisăm 4-5 căţei de usturoi şi îi adăugăm la gulaş şi deasemena cana de bulion. Lăsăm să dea în clocot de câteva ori si gataaa bunătatea de gulaş.

Vă recomand şi 1-2 ardei iuţi, chiar foarte iuţi lângă gulaş.

Cei care iubiţi mâncarea picantă, ardeiul iute îl puteţi fierbe în gulaş, aroma va fi excelentă şi iuţeala pe măsură, doar să nu-mi plângeţi lângă farfurie 🙂

Salată de cartofi cu chimen

Publicat pe Actualizat pe

1 dec 0231 dec 019

Ingrediente

  • 1 kg cartofi roșii
  • 1 lingură chimen (semințe sau chimen măcinat)
  • 200 ml ulei
  • 200 ml apă
  •  1 ceapă roșie (mare)
  • 100 ml oțet
  • sare, piper

Mod de pregătire

1 dec 004

Fierbem cartofii în apă cu sare sau în aburi. Lăsăm sa se răcească astfel devin mai puțin sfărămicioși. Curățăm cartofii și îi tăiem rondele mai groase.

1 dec 0061 dec 0091 dec 011

Călim chimenul în ulei, nu mai mult de 1 minut, apoi adăugăm rondele de catofi, călim și cartofii pe ambele părți câte 2 minute. Este indicat a folosi un vas teflonat pentru a evita arderea cartofilor de marginea vasului.

1 dec 0121 dec 014

Oprim focul, lăsăm cartofii să se odihnească 3-4 minute și apoi adăugăm apa cu oțetul, ceapa rondele, sare și piper. Amestecăm totul cu grijă pentru a nu sparge rondelele de cartofi și mai aprindem focul pentru a da un clocot, două apei cu oțetul.

1 dec 0161 dec 0181 dec 020

Prăjitură cu banane și coajă de chitră (lămâie, portocale)

Publicat pe

05.aug 023

Un desert fin, o prăjiturică 100% de casă, sănătosă și bună … bucuria copiilor dar și al adulților. Combinația de banane cu pandișpan moale este excepțională. Vă recomand această variantă – chitră- dar se poate folosi și altă variantă de fructe confiate.

Chitră

cidra-470x313

Originar din văile meridionale ale munților Himalaya și din Indochina, chitrul a fost adus în Persia cu mai multe secole înainte de Hr. Grecii au fost primul popor care l-a cultivat începând din secolul IV înainte de Hr. Portocalele și lămâile își fac apariția mult mai târziu, chitra fiind timp de mai multe secole singurul fruct cunoscut dintre citrice și cel mai vechi reprezentant al acestora.
De mai multe milenii, chitra este recomandată în mod tradițional în tratarea reumatismelor articulare. În uzul extern, acesta este recunoscut pentru calitățile sale tonifiante și purificatoare.

 

Ingrediente

  • 3 banane
  • o cutiuță de coajă de chitră (6-7 linguri de coajă confiată de lămâie sau portocală)
  • 5 ouă
  • 10 linguri de zahăr
  • 10 linguri de ulei
  • 10 linguri de făină
  • 2 esențe de lămâie
  • 1 praf de copt
  • sare
  • pentru uns tava unt și pesmet

Pentru siropul de lamâie

  • 200 g zahăr pudră
  • zeama de la o lămâie

Mod de pregătire rețetă

prajitura cu banane 002

Omogenizăm foarte bine gălbenușurile cu zahărul, esențele de lămâie și uleiul.

prajitura cu banane 004

Batem albușurile cu un praf de sare.

prajitura cu banane 007prajitura cu banane 009

Adăugăm făina amestecată cu praful de copt (cernută), adăugăm spuma tare din albuș.

Ungem cu pușin unt o tavă de prăjitură (yena) și o pudrăm din belșug cu pesmet.

prajitura cu banane 013prajitura cu banane 015

Curățăm bananele de coajă și le tăiem în rondele de 1-1,5 cm grosime.

prajitura cu banane 016

Așezăm rondelele pe fundul tăvii.

prajitura cu banane 018

Turnăm aluatul peste banane.

prajitura cu banane 023

Deasupra punem coaja mărunțită de chitră, portocală sau lămâie. Punem tava în cuptorul încălzit. Timp de coacere 30 minute la foc potrivit.

prajitura cu banane 026

După ce se răcește stropim cu siropul din zeamă de lămâie amestecată cu zahăr pudră.

05.aug 011prajitura cu banane 025

05.aug 014

Salată de conopidă cu usturoi

Publicat pe

28 iunie 010

Ingrediente

  • 1 conopidă
  • 6-7 căței de usturoi
  • 200 ml smântână
  • sare, piper după gust

Mod de pregătire rețetă

Curățăm spălăm conopida și o fierbem, la aburi sau în apă cu sare.

28 iunie 002

După ce a fiert conopida o lăsăm la răcit (conopida trebuie să fie foarte rece).

28 iunie 007

Tocăm conopida mărunt adăugăm ustuoiul pisat, sare, pieper și smântîna. Amestecăm foarte bine ingredientele și salata de conopidă este gata.

Tocăniță de ciuperci cu morcovi

Publicat pe Actualizat pe

14.04.2014 045

Ingrediente

  • 600 g ciuperci proaspete sau 2 conserve de champignon
  • 5 linguri uleiacă
  • 1 ceapă mare
  • 4 morcovi
  • sare, piper
  • 1 linguriță boia dulce
  • patrunjel verde

Mod de preparare rețetă

14.04.2014 014

Curățăm morcovii și ceapa. Ciupercile se curăță și se taie feliuțe. Dacă folosim ciuperci din conservă este bine dacă le clătim cu apă rece înainte de folosire.

14.04.2014 020

Călim ceapa tocată mărunt și morcovii dați pe răzătoarea mare.

14.04.2014 022

După călire adăugăm boiaua și ciupercile.

14.04.2014 023

Completăm cu puțină apă doar cât să acopere ușor tocănița(ciupercile vor lăsa apă-zeamă). Adugăm sare, piper după gust. Timp de fierbere(la foc mic) 30de minute. În final adugăm pătrunjel verde tocat mărunt.
14.04.2014 04314.04.2014 048

page4

Legume rosii

Publicat pe Actualizat pe

 

 

ARDEI ROŞU

O sursa buna de fibre alimentare, vitamina A, C, E, K si B6, acid folic si potasiu este ardeiul rosu. Pe langa acestea, ardeiul rosu contine si fitonutrienti precum licopen, luteina si zeaxatina. Pe de alta parte, acest aliment are un continut redus de grasimi saturate, colesterol si sodiu.

Ardeiul rosu este mai sanatos decat cel verde
; el contine o cantitate de vitamine A si C de doua ori mai mare decat acesta. Este recomandata utilizarea in gastronomie pentru a adauga culoare mancarii. De asemenea, ardeiul rosu reduce riscul de infarct .

Este unul dintre putinele alimente care contin licopen, o substanta cu efecte antitumorale in cancerul de prostata , sani, vezica urinara , pancreas, plamani si piele, in cancerul cervical, ovarian, uterin, intestinal.

Proprietati terapeutice ale ardeiului rosu

Ardeiul rosu are in primul rand proprietati digestive si vitaminizante, iar cel mai important rol este rolul de adjuvant in urmatoarele afectiuni:

– astm si cancer pulmonar;
– afectiuni oculare;
– anemie;
– artrita reumatoida, arteroscleroza;
– boli digestive, boli osoase, boli locomotorii;
– colici intestinale, constipatie, crampe;
– degeraturi, dereglari metabolice;
– imbatranirea prematura;
– inflamatii;
– oboseala cronica, nevralgii si migrene;
– prevenirea cancerului de colon, prostata, pancreas, col uterin si al vezicii urinare;
– prevenirea infarctului miocardic;
– sangerarea gingiilor;
– sterilitate. 

 CARTOFI ROŞII

Oamenii de stiinta cred ca primii cartofi au fost cultivati cu circa 8000 de ani in urma, de catre comunitatile de vanatori si culegatorii din apropierea lacului Titicaca – aflat in zona inalta a muntilor Anzi, la frontiera dintre Peru si Bolivia. De fapt, peruvienii au inventat practic cartoful!

Amidonul continut in cartofi este un carbohidrat complex a carui digerare elibereaza lent glucide (19 glucide la 100 g) care nu vor duce la o crestere abrupta a glicemiei. Cartoful este o sursa de energie si favorizeaza prelungirea senzatiei de satietate.

Un cartof cu coaja contine 12% din necesarul zilnic recomandat de fibre, care au proprietatea de a favoriza tranzitul intestinal.

Cartoful nu ingrasa! El contine doar 85 kcal/100 g, adica de doua ori mai putine calorii decat alti carbohidrati (painea, pateurile, orezul).

 Este considerat intretinator general al sanatatii, artritism, obezitate, diabet;
Se foloseste ca extract crud in: gastrite, ulcere gastrice si duodenale, dispepsii hepatism si litiaza biliara, constipatie, hemoroizi, scorbut.

Cartoful este unul dintre cele mai populare alimente, prezent in aproape toate culturile lumii. Este gustos si sanatos, daca eviti sa il gatesti in grasime sau sa ii pui topping de unt, maioneza sau cascaval.

Unele dintre beneficiile cartofului:

Intareste sistemul imunitar

O portie de cartofi in coaja iti va aduce jumatate din necesarul zilnic de vitamina C, potrivit Helium.com . Vitamina C intareste sistemul imunitar, ajutand corpul sa lupte cu raceli sau cu infectii.

Scade presiunea arteriala

S-a descoperit de curand ca in cartofi se pot gasi kukoamine, care sunt folosite de zeci de ani in medicina chineza pentru a micsora presiunea arteriala.

Ajuta sistemul digestiv

Daca mananci cartofii cu coaja, o singura portie iti va aduce 12% din doza zilnica recomandata de fibre. Aportul de fibre este important pentru o digestie corecta.

Iti mentine inima sanatoasa

Cartofii sunt bogati in flavonoizi, care scad colesterolul „rau”. Vitamina B6 previne blocajul arterial si inflamatiile.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

CEAPĂ ROŞIE

 

Desi ceapa rosie este mult mai bogata in substante necesare organismului uman decat cea alba, calitatile sale terapeutice fiind nenumarate, la noi nu se bucura de aceeasi popularitate precum ruda sa. Romanii prefera ceapa alba din obisnuinta, pentru ca este ceva mai ieftina ori pentru ca nu stiu nimic despre ceapa rosie si o privesc ca pe o ciudatenie.

Ceapa rosie are in compozitie toata grupa de vitamine B, vitamina C, minerale precum fosfor, natriu, calciu, magneziu, zinc si fier, acid folic si biotina. Despre ceapa rosie, Paracelsus spunea ca e la fel de pretioasa precum o farmacie. Ceapa rosie este un puternic dezinfectant si un bun diuretic, de aceea nu ar trebui sa lipseasca din meniul zilnic al nici unei persoane.

Daca esti racit, tusesti si te doare gatul, ceapa rosie iti poate fi de mare ajutor. Se curate trei cepe, se taie marunt ori se zdrobesc cu pumnul de coltul mesei, se adauga zahar sau miere si 150 ml apa. Amestecul se fierbe cinci minute, apoi se lasa la racit.

Se filtreaza si, din siropul format, se iau patru, cinci linguri pe zi. Taie o ceapa in patru si pune-o langa pat, in dreptul capului. Peste noapte te va ajuta sa respiri mai bine si sa ai un somn linistit. Impotriva durerilor de gat, taie o ceapa in felii, rondele, presara zahar si pune-o la frigider pentru cateva ore. Din siropul lasat ia cate patru, cinci lingurite zilnic.

Calmeaza atacurile de panica

Ceapa rosie este un calmant excelent. Crizele de nervi, atacurile de panica pot fi curmate imediat daca zdrobesti o ceapa si respiri tinand-o aproape de nas. La fel se procedeaza si in caz de insomnie daca, din diferite motive, nu poti manca ceapa seara.

Ceapa rosie, fiind un puternic analgezic si antiinflamator, calmeaza durerile reumatice si pe cele provocate de guta. Ceapa taiata rondele, asezata pe un tifon si incalzita la aburi, pe un capac intors, se fixeaza pe locul dureros si inflamat.

In caz de sinuzita se pot face inhalatii cu aburi de ceapa rosie. Doua – trei cepe de marime potrivita, zdrobite, cu tot cu coaja, se pun la fiert intr-un litru de apa. Dupa ce apa incepe sa clocoteasca, se mai lasa inca cinci minute la fiert. Inhalatiile se fac, de obicei seara, inainte de culcare, si nu se mai iese afara din casa.

Durerile de cap si chiar migrenele trec daca se leaga capul, pentru cateva minute, cu o cataplasma de ceapa. Feriti-va casa si familia de imbolnaviri tinand permanent sub pat, in dreptul pernei pe care se doarme, o ceapa, intr-o ceasca sau o farfuriuta. Nu miroase, nu deranjeaza si nimeni n-o vede.

Mancati ceapa rosie zilnic. Poate asa veti intelege de ce oamenii de la tara sunt mult mai sanatosi decat cei de la oras, de ce se imbolnavesc foarte rar si multi nici nu stiu ce e aceea gripa.

Studiile arata ca ceapa rosie are mult mai multe calitati in afara de gustul dulceag, care ne face mancarea mai delicioasa.

 Cercetatorii au aflat ca micuta leguma, folosita cu precadere in mancarurile indiene si in bucataria mediteraneeana, ajuta la indepartarea colesterolului rau din organism

Colesterolul rau este responsabil de atacuri de cord si in general de bolile care afecteaza inima. Cu cat scapam mai repede de el, cu atat mai bine.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

 RIDICHI

 

Cunoscute pentru virtutile lor terapeutice, ridichile erau cuprinse în alimentatia zilnica a sclavilor care lucrau la constructia piramidelor, în Egiptul antic, pentru a le mentine sanatatea.

În medicina noastra populara, ridichea este recomandata contra tusei, afectiunilor digestive, urticariei.

Iata în ce situatii poti apela la ridichile rosii, în scop terapeutic:

Bolile de plamâni: se manânca minim 10 ridichi pe zi. Ridichile au actiune antiinfectioasa si favorizeaza degajarea cailor respiratorii, prin expectoratie. Eficienta tratamentului creste, daca se adauga si frunzele de ridichi, care au efect vitaminizant si detoxifiant.

Pietre la vezica biliara si pietre la rinichi: calculii nu se mai dezvolta si sunt maruntiti daca se beau, de trei ori pe zi, sase linguri cu suc de ridichi rosii. Este un leac eficient si usor de tolerat de tubul digestiv.

Colita: ridichile sunt un antiseptic energic si stimuleaza vezica biliara sa secrete mai mult. Se manânca de doua ori pe zi salata de ridichi, taiate marunt si amestecate cu putin ulei si otet de mere.

Migrena: ridichile calmeaza starile de excitatie cerebrala si au actiune extrem de favorabila asupra digestiei. Se consuma doua-trei ridichi crude pe stomacul gol. Efectul va aparea în maxim 25 de minute.

Boli de ficat, dispepsie, diskinezie biliara: ridichile rosii ajuta la o mai buna functionare a ficatului. Primavara, toti cei care au afectiuni ale ficatului si ale vezicii biliare ar trebui sa faca o cura de ridichi rosii, consumate pe stomacul gol.

Nu aruncati frunzele de la ridichi. Când le cumparati aveti grija sa nu fie vestede. Sunt excelente pentru salata. Se spala bine si se prepara la fel ca salata verde.

Proprietati:

– aparitiv
– antirahitic
– antiseptic general
– drenor hepatic si renal

Indicatii – uz intern:

– rahitism, demineralizare
– fermentatii intestinale
– hepatism
– litiaza biliara
– reumatism
– afectiuni pulmonare

Mod de folosire – uz intern:

– cruda: in aperitive, salate etc
– suc: 20-50 g pe zi (in cazuri de litiaza biliara)

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

ROŞII

Rosiile contin cel mai ridicat nivel de licopen, arata concluziile cercetarilor recente. Urmeaza apoi pepenele rosu, ardeii iuti rosii, grepfruit rosu, sfecla rosie, ridichile de luna, merele rosii, struguri rosii si bineinteles, vinul rosu, piersicile si caisele.

Rosiile sunt unul din alimentele de baza ale verii si zilnic ar trebui sa avem pe masa o salata de rosii. Trebuie stiut insa, ca sub pielita lor atat de delicata, rosiile adapostesc o adevarata farmacie.

Rosiile nu au grasimi, nu ingrasa si compozitia lor, potasiu din belsug, fosfor, vitamina C, A si K, calciu si fier, le recomanda ca fiind benefice pentru sanatate. Cine tine cura deslabire sau vrea sa-si pastreze silueta sa manance zilnic, pe toata perioada verii, macar doua rosii care au proprietatea de a arde grasimile.

Nutritionistii recomanda insa ca rosiile sa fie intotdeauna insotite la masa si de putin ulei, mai ales cel de masline, pentru ca doar asa devin mai eficiente. Salata de rosii cu ulei da masline este cea mai sanatoasa si cea mai indicata perioadei de vara in care ne aflam.

In scop terapeutic, rosiile pot fi consumate si sub forma de suc pregatit in casa din rosii proaspete si baut imediat dupa preparare. Un pahar de suc de rosii, proaspat, baut dimineata, pe stomacul gol, si inaintea meselor principale, vindeca reumatismul. Cercetari recente au evidentiat faptul ca rosia contine o substanta asemanatoare cortizonului si astfel, sucul de rosii are efecte antiinflamatoare articulare, este puternic depurativ fiind indicat si celor care sufera de guta.

Cine sufera de infectii renale si urinare cornice sa bea in timpul mesei, cate doua sute de grame de suc de rosii diluat cu apa de izvor. Impotriva constipatiei, faceti o salata din morcovi si telina date prin razatoarea mica, peste care turnati suc de rosii care usureaza digestia, si adaugati si putin ulei de masline.

De asemenea, sucul de rosii proaspat, consumat zilnic timp de doua, trei saptamani amelioreaza hiperaciditatea gastrica si ulcerul. Se poate bea pana la un litru si jumatate de suc pe zi. Rosiile, ca atare, sau sub forma de suc, se recomanda si in curele de dezintoxicare.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

  SFECLĂ ROŞIE

 

O campioana in lupta cu cancerul

Este printre legumele cele mai rezistente la vreme de iarna si, totodata, un ajutor extraordinar pentru organism in timpul sezonului rece. Dar daca despre aportul de energie vitala al sfeclei se scrie mult, o alta varianta a ei, la fel de importanta, este mai putin popularizata, anume – sfecla rosie este un ajutor extraordinar pentru sanatatea copiilor, inca din timpul vietii intrauterine. Aceasta leguma se numara printre putinele alimente-medicament pentru femeile insarcinate, substantele sale active protejand mai ales de mutatii foetusul in pantecele mamei. De altfel, in medicina naturista, aceasta leguma este o adevarata legenda, proprietatile sale vindecatoare in bolile sangelui, in cele tumorale sau ale ficatului fiind cunoscute inca de acum 150 de ani, cand intemeietorii terapiei naturale moderne au readus la lumina primele leacuri traditionale.

In stare cruda, sfecla rosie nu are un gust foarte grozav, in timp ce fiarta, este placuta la gust, dar – dupa cum arata cercetarile – isi pierde mult din calitatile terapeutice. Sfecla cruda contine substante extrem de puternice, ceea ce impune ca tratamentul sa fie dozat cu anumita atentie, in cantitati precise.
Foarte putine persoane ii agreeaza gustul, asa incat, de obicei, nu este consumata singura, ci este asociata in salatele de cruditati, in proportia 1:2 – 1:3, cu alte radacinoase, cum ar fi morcovul, telina, patrunjelul, sau cu salata verde ori varza rosie. Doza zilnica pentru ca sfecla cruda sa-si exercite proprietatile terapeutice este de 100-150 de grame. De regula, o cura cu sfecla cruda dureaza minimum doua saptamani, durata maxima fiind de doua luni.

Substanta care da culoarea aceea rosu-sangerie sfeclei se numeste betalaina, iar de prezenta ei, destul de sensibila la fierbere si extrem de sensibila la coacere, se leaga mai toate proprietatile antitumorale si antioxidante ale acestei legume. Ca atare, sfecla nu va fi consumata coapta, ci doar fiarta, si nu oricum, ci doar in coaja, si doar pana se inmoaie (se verifica prin impungere cu o furculita). Nu mai mult! Dupa fierbere, sfecla rosie se da prin razatoare, se adauga 1-3 radacini de hrean rase, apoi sare, ulei si otet dupa gust. Se adauga si putina miere, dupa care se amesteca foarte bine ingredientele si se pun intr-un borcan inchis ermetic cu capac. Salata de sfecla se poate pastra la frigider, fara probleme, vreme de doua saptamani, timp in care isi va conserva proprietatile terapeutice. Este un remediu excelent contra racelilor, bronsitelor, afectiunilor reno-urinare. In postul Craciunului si la sarbatori, salata de sfecla cu hrean este nelipsita de pe masa multor romani, deoarece creste capacitatea de digestie si previne tot felul de tulburari digestive, cum ar fi gastritele, dispepsiile, balonarea etc.

Legume galben si portocaliu

Publicat pe Actualizat pe

ARDEI GALBEN 

Previne problemele de vedere. Consumat zilnic, ardeiul galben reduce riscul apariţiei cancerului. Mai mult, ardeiul galben previne apariţia bolilor cardiovasculare şi a problemelor legate de vedere. Nutriţioniştii spun că mâncate regulat, legumele galbene întăresc sistemul imunitar

Combate stresul. Ardeiul roşu conţine vitamine din grupa B-urilor şi, după cum bine se ştie, aceste vitamine joacă un rol important în activitatea sistemului nervos, combat stresul şi surmenajul psihic, stimulează capacităţile cognitive.

Calmează crampele abdominale. Sucul proaspat de ardei, în combinaţie cu sucul de morcovi, este de mare ajutor persoanelor care suferă de crampe sau colici intestinali.

E plin de vitamina C. Datorită conţinutului ridicat de vitamine şi minerale, ardeiul gras este cunoscut pentru efectele sale benefice asupra organismului uman. 200 de grame de gogoşar acoperă necesarul zilnic de vitamina C, atât de necesară pentru o imunitate de fier.

CARTOFI

În cele 5 secole de când a fost adus pe continentul european din America de Sud de către conchistadori, cartoful a devenit a patra sursa de hrană de pe pământ după grâu, orez și porumb.

cartofCartoful (Solanum tuberosum) este atât denumirea plantei din familia solanaceelor, cât și a tuberculilor care sunt comestibili. Există sute de varietăți cultivate în toată lumea; în funcție de conținutul de amidon, unele varietăți sunt folosite cu precădere la piureuri (se sfarâmă mai ușor), iar altele pentru alte feluri de mâncare (cartofi prăjiți etc).
Europa de Est rămâne regiunea unde se cultivă cele mai mari cantități pe cap de locuitor, iar China și India sunt țările ce cultivă cele mai mari cantități.

Alegerea cartofilor:

Cartofii buni nu trebuie să prezinte semne de încolțire și nici pete verzi (un semn al substanțelor toxice). Cartofii trebuie să fie tari, cu coaja subțire.

Date nutriționale:

În funcție de cum sunt gătiți, cartofii au aproximativ 90 de calorii la 100 de grame. Se digeră relativ ușor datorită conținutului de potasiu, zaharuri și amidon. Vitamina C conținută de cartof se pierde de obicei la gătit.

DOVLEAC 

Dovleacul, aliment delicios si foarte sanatos, este o uzina de zaharuri complexe, proteine si vitamine. Furnizeaza cantitati enorme de vitamina A si C. Dovleacul figureaza pe lista „superalimentelor” a mai multor nutritionisti, de aceea, in aceasta perioada a anului este bine sa profiti din plin de beneficiile acestei legume pentru sanatate.

Principii active

Printre numarul mare de vitamine si minerale, dovleacul mai contine si antioxidanti. Antioxidantii sunt substante care protejeaza celulele coprului impotriva radicalilor liberi implicati in dezvoltarea unui numar mare de boli (cancer, afectiuni cardiovasculare , imbatranire prematura etc).

Principalii compusi antioxidanti ai dovleacului sunt carotenoidele (pigmenti vegetali care dau culoarea portocaliu-galben). Specialistii au demonstrat in urma cercetarilor stiintifice ca un consum ridicat de produse bogate in carotenoide scade riscul de cancer. Carotenoidele sunt mai bine absorbite in organism daca sunt asociate cu o cantitate mica de lipide (grasimi).

  • Beta-carotenul. Principalul carotenoid al dovleacului este beta-carotenul care poate ameliora diverse functii ale sistemului imunitar. Beta-carotenul (provitamina A) contribuie la mentinerea sanatatii parului, a unghiilor, a pielii, la tratarea bolilor oculare si la prevenirea infectiilor cailor respiratorii.
  • Luteina si zeaxantina. Dovleacul detine o cantitate importanta de luteina si zeaxantina, doi compusi antioxidanti din familia carotenoidelor. Acestea sunt depozitate la nivelul maculei si al retinei ochilor, protejandu-i de actiunea radicalilor liberi care produc degenerarea la nivel celular. Potrivit specialistilor, acesti doi antioxidanti puternici nu sunt benefici doar pentru sanatatea ochilor, ci si pentru prevenirea unor boli grave precum cancerul la san, cancerul la plamani, maladiile cardiovasculare etc.
  • Beta-criptoxantina si alfa-caroten. La fel ca si celelalte carotenoide, acesti compusi antioxidanti se pot transforma in vitamina A in organism. Beta-criptoxantina si alfa-carotenul au rolul de a contracara de la bun inceput formarea celulelor canceroase.

Ce boli previne consumul de dovleac?

Cancer. Datorita numarului mare de carotenoide, antioxidanti puternici care impiedica formarea celulelor canceroase, dovleacul este considerat un aliment benefic in lupta impotriva cancerului. De cativa ani, studii epidemiologice si de control au demonstrat legatura stransa intre consumul de dovleac si prevenirea anumitor tipuri de cancer.

Diabet. Consumul unor extracte din dovleac ar putea inlocui injectiile cu insulina la diabeticii de tip 1. Aceasta este concluzia mai multor studii din China ale caror rezultate sugereaza ca diabetiii de tip 1 ar putea renunta la injectiile pe care trebuie sa le faca zilnic daca vor consuma un anumit extract din dovleac. Dupa un regim cu dovleac, nivelul insulinei sangvine la un bolnav de diabet 1 se va mari cu 5%, iar numarul celulelor pancreatice beta (celulele care sintetizeaza in mod normal insulina) va creste de asemenea cu 8%.

Hiperglicemie . Un recent studiu stiintific realizat in mai multe tari asiatice demonstreaza faptul ca un consum ridicat de dovleac contribuie la scaderea glicemiei. Potrivit specialistilor, carotenoizii (din dovleac si morcov) au un rol protector impotriva hiperglicemiei.

Digestie greoaie. Fibrele din dovleac au rolul de a regulariza tranzitul intestinal. Actiunea stimulanta a fibrelor este accentuata de prezenta manitolului, un glucid usor laxativ. Aceasta leguma te ajuta sa ai o digestie usoara si sa previi in mod natural constipatia.

Precauti 

Alergie. Exista persoane alergice la alimentele din familia curcubitaceelor (castravete, pepene, dovlecel etc), din care face parte si dovleacul. O persoana alergica la unul dintre aceste alimente prezinta riscul de a fi alergica si la dovleac.

Sfat util: Gustul sau parfumat si textura sa cremoasa recomanda dovleacul in numeroase retete culinare din toata bucataria lumii.

DOVLECEL 

Sunt, practic, aceeasi specie ca si dovleacul, si veri buni ai castravetilor, cu care au destul de multe insusiri comune. Originea dovleceilor a fost multa vreme un subiect de controversa, existand teorii cum ca ar proveni din Asia Centrala, din America sau chiar din Africa.

Pana la urma, se pare ca paternitatea acestui aliment a fost „revendicata” si castigata de catre stravechile populatii preincase de pe teritorul actualului Mexic, civilizatii in care dovleceii ar fi fost folositi ca aliment conform surselor arheologice cu nu mai putin de 7000 de ani in urma. Pe continentul european, ei au fost adusi si raspanditi cu cateva sute de ani in urma, de catre turci si italieni. In prezent, aceasta leguma este cunoscuta pe intreg globul pamantesc, pe langa varietatea cu coaja de un verde deschis, pe care o cunoastem din pietele noastre, existand si dovlecei italienesti de un verde inchis (zucchini), galbeni, rosietici sau chiar albi. In China, au fost obtinuti dovlecei cu lungimea de peste un metru, precum si varietati necomestibile, cu un rol pur decorativ. Dovleceii care intereseaza terapia naturala sunt cei comestibili, care se consuma la varsta imatura, cand samburii nu sunt decat foarte putin formati, coaja este fina si intreaga. Acesti dovlecei sunt foarte bogati in apa (aproape 95% din masa lor), insa in pulpa si mai ales in coaja lor gasim si cantitati foarte mari de vitamina B9, vitamina A, fosfor si potasiu. Ca sa ne facem o idee despre bogatia lor in vitamine si oligoelemente, ajunge sa spunem doar ca trei sute de grame de dovlecei asigura aproape dublul necesarului zilnic de vitamina A si de vitamina B9, necesarul zilnic de fosfor si de potasiu, jumatate din necesarul zilnic de magneziu. Dar sa vedem cum se administreaza acest aliment-medicament si ce efecte terapeutice are:

Remedii cu dovlecei

Indiferent de modul de administrare al dovleceilor, este necesar sa retinem un lucru foarte important: majoritatea vitaminelor, a mineralelor si a altor substante active (enzime, flavonoide etc.) sunt depozitate in coaja. Ca atare, daca vreti sa beneficiati de efectele terapeutice ale dovleceilor, asigurati-va cand ii cumparati ca au coaja sanatoasa, fina si intacta, spalati-i bine inainte de preparare, dar nu ii decojiti.
Dovleceii proaspeti sunt mai rar consumati, deoarece persoanelor cu digestia sensibila le pot produce usoare balonari si senzatii de disconfort abdominal. In aceasta forma, au insa efecte terapeutice excelente. Se pot consuma ca atare, taiati in felii lungi, ca si castravetii, ori taiati cuburi marunte si introdusi in salatele de vara alaturi de rosii, de ardei, de castraveti etc. Doza terapeutica zilnica este de minimum 200 de grame.
Dovleceii gatiti de regula, se prepara prin fierbere, ceea ce le distruge o parte din vitamine, din flavonoide si alte principii active complexe. Ramane insa fosforul, magneziul, potasiul, fibrele alimentare, fiind recomandati in dieta cardiacilor, a hipertensivilor, precum si a celor care au probleme de greutate. Dovleceii prajiti sunt cel mai putin indicati.
Sucul proaspat de dovlecei se obtine cu ajutorul storcatorului centrifugal. Din 300 de grame de dovlecei se obtine aproximativ un pahar (200 ml) de suc, care trebuie consumat imediat, altfel oxidandu-se si intrand in fermentatie foarte rapid. Are un gust neplacut, care devine mai suportabil, daca ii punem putina lamaie sau daca il combinam cu suc de morcov si/sau mar. Gustul dezagreabil merita insa suportat, pentru efectele sale antireumatice, de normalizare a tranzitului intestinal, anticancerigene si reintineritoare.

Semintele dovleceilor pentru a se obtine aceste seminte la cote optime de folosire, dovleceii se vor lasa sa ajunga la maturitate, ceea ce va face ca pulpa lor sa devina necomestibila. Semintele astfel obtinute au proprietati terapeutice exceptionale, pentru tratarea bolilor prostatei, ale intestinului si alte sistemului endocrin. Se administreaza sub forma de pulbere obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a semintelor, cu tot cu coaja. Se iau cate 4-6 lingurite pe zi, in cure de 14 zile, cu 5 zile de pauza.

Boli prevenite cu ajutorul dovleceilor

Scleroza multipla studii facute asupra populatiilor din America Centrala, unde aceasta leguma face parte din alimentatia zilnica, au aratat ca in aceste zone scleroza multipla este practic necunoscuta. Se pare ca flavonoidele, vitamina B9 si alte substante active din coaja dovlecelului protejeaza teaca de mielina de distructie.
Supragreutate mancarica de dovlecei preparata prin fierbere si bine condimentata este ideala pentru vara si pentru cei care vor sa slabeasca. Este usoara, foarte digerabila si tine neasteptat de bine de foame. Contine fibre alimentare, potasiu si foarte putine calorii (100 de grame de dovlecei proaspeti au mai putin 15 calorii), fiind un adevarat antidot pentru kilogramele in plus.
Miopie, cataracta, boli oculare in general aportul de vitamina A si de luteina adus de catre dovlecei este foarte important pentru mentinerea sanatatii ochiului. Sunt recomandati cu precadere persoanelor de varsta a treia, pe care le protejeaza de afectiunile oculare specifice.
Cancerul un studiu facut de Universitatea din Massachusetts, Statele Unite, pe 1271 de subiecti cu varste de peste 66 de ani hraniti cu o alimentatie preponderent vegetariana, bogata in vitamina A (printre care pe primele locuri se situa dovlecelul) a dovedit ca incidenta diferitelor forme de cancer a fost cu aproape 30% mai redusa decat la grupele martor, care au avut o alimentatie obisnuita.

Tratamente interne

Astm se face o cura de 30 de zile, in care se administreaza suc de dovlecei, cate 100 de ml, de doua ori pe zi, eventual in combinatie cu suc de morcov. Substantele active din coaja si din pulpa dovlecelului au efecte antiinflamatoare asupra arborelui bronsic, reduc sensibilitatea alergica, favorizeaza expectoratia si raresc frecventa crizelor de astm. Este bine ca persoanele cu astm, indiferent daca este alergic sau infectios, sa faca anual, in timpul verii, o cura cu suc de dovlecei. Este un tratament simplu si eficient pentru ameliorarea sau chiar pentru vindecarea acestei afectiuni.
Reumatism, poliartrita reumatoida se face o cura de sezon, vreme de 1-2 luni, cu suc de dovlecei, din care se beau cate 300 de ml pe zi, minimum. Sucul de dovlecel reduce inflamatia articulatiilor, stopeaza procesele degenerative, ajuta la recapatarea mobilitatii normale a articulatiilor. Exista studii in curs de desfasurare care arata ca, alaturi de castraveti, dovleceii ajuta la refacerea finelor tesuturi articulare distruse sau fragilizate de boala.

Tromboflebita, tromboze, in general anumite substante din coaja dovleceilor (cumarinele, in special) impiedica formarea trombilor si migrarea lor prin sistemul vascular. Se consuma dovlecei cruzi ca atare sau sub forma de suc, minimum 400 de grame pe zi, in cure de cel putin 2 luni. Terapia cu cumarine extrase din dovlecei este o speranta in tratarea trombozelor, fiind considerata cea mai neinvaziva forma de tratament a acestei afectiuni. De regula, tratamentul cu dovlecei nu se aplica in paralel cu tratamentul cu antitrombotice de sinteza, ci la minimum 12 zile dupa acesta, pentru a preveni recidivele bolii.
Ischemia cardiaca, pe fondul unor valori crescute ale colesterolului se consuma dovlecei proaspeti si/sau preparati in cantitati cat mai mari, in timpul verii. Continutul de fibre alimentare si de substante hipocolesterolemiante din coaja ii recomanda pentru tinerea sub control a acestei afectiuni, care poate deveni extrem de periculoasa. Datorita faptului ca au continut ridicat de potasiu, dovleceii sunt recomandati si contra aritmiei cardiace si a tahicardiei, fiind foarte eficienti pentru prevenirea infarctului miocardic.
Fragilitatea capilara se consuma cantitati cat mai mari de dovlecei, mai ales proaspeti, care contin substante care ajuta la intarirea vaselor capilare. Suplimentar se pot aplica felii de dovlecel pe echimoze, lasandu-se vreme de 30 de minute, de 2 ori zi, pe zona afectata. Este un tratament simplu, care va scurta considerabil perioada de vindecare.
Lipsa de calciu consumul de dovlecei este foarte eficent pentru tratarea acestei afectiuni, desi legumele contin cantitati foarte mici din acest mineral constitutiv. Secretul este continutul mare de magneziu usor asimilabil al dovleceilor, un mineral care este esential in asimilarea calciului, si a carui absenta explica de multe ori hipocalcemia care nu cedeaza, desi se consuma cantitati impresionante de lapte si de produse lactate.
Primul trimestru de sarcina se recomanda consumul mancarurilor de dovlecei fierti. Legumele se vor fierbe o perioada cat se poate de scurta de timp, asa incat vitaminele pe care le contin sa se degradeze cat mai putin. Vitamina B9 (acidul folic) si vitamina A, continute din belsug de catre dovlecei, sunt esentiale pentru dezvoltarea normala a foetusului in primul trimestru, cand se structureaza sistemul nervos.
Constipatia se consuma 200-300 de grame de dovlecei cruzi, in doza unica, pentru un efect laxativ de intensitate medie. Contra constipatiei severe, se administreaza un purgativ mai puternic, adica sucul proaspat, cate 300-500 ml dimineata, pe stomacul gol, cu 2 ore inainte de a manca orice altceva.
Hipertrofia prostatei se administreaza pulberea de seminte de dovlecel, cate 4-6 lingurite pe zi, in cure de 30 de zile, cu o saptamana de pauza. Substantele anti-oxidante din compozitia acestor seminte reduc volumul prostatei, previn inflamatia si procesele mutagene.

Precautii si contraindicatii

Tratamentul cu dovlecei proaspeti, ca atare, si mai ales sub forma de suc, poate avea ca efect scaune diareice, balonare si crampe abdominale. De aceea, se va incepe cura cu cantitati ceva mai mici, marindu-se pe masura ce sistemul digestiv se obisnuieste cu acest aliment proaspat. Persoanele care fac tratamente cu antitrombotice de sinteza nu vor consuma mai mult de 100 de grame de dovlecel proaspat sau de suc de dovlecel proaspat pe zi.

MORCOVI 

Aceasta leguma radacinoasâ este originara din Afganistan, unde crestea în stare salbatica. Ca multe alte plante, a suferit, de-a lungul secolelor, profunde transformari. Soiurile pe care le cunoastem astazi sunt fragede si dulci.

Indicatii

Natura a înzestrat morcovul cu vitaminele A, B, C, saruri minerale sielemente ca: fier, magneziu, calciu, potasiu, fosfor, sodiu, caroten, asparagina etc.

Compozitia extrem de bogata în principii active face din morcov unnutriment terapeutic de prima importanta.
Continând fier din abundenta, actiunile sale remineralizante si antianemice sunt remarcabile; el contribuie la cresterea numarului de globule rosii si a cantitatii de hemoglobina.
Procentul mare de caroten face ca morcovul sa fie foarte indicat în procesul de crestere, în sporirea acuitatii vizuale si în combaterea dermatozelor. Morcovul prezinta interes si pentru persoanele preocupate de frumusetea epidermei, pentru ca el întretine supletea pielii si favorizeaza regenerarea celulelor.
Morcovul trateaza atât constipatia, cât si diareea, restabilind totodata peristaltismul intestinal.
Pentru actiunea sa cicatrizanta este recomandat îndeosebi în tratamentul ulcerelor gastrice si enterocolitelor.
Ficatul lenes, încarcat de deseuri si toxine, nu poate avea un prieten mai bun care sa-i stimuleze functionarea si sa-i ajute la dezintoxicare; morcovul este, deci, o leguma care trebuie sa fie inclusa zilnic în meniul hepaticilor, ca si în cel al reumaticilor, al celor suferinzi de artrita si guta, în curele de dezintoxicare a organismului si pentru calmarea durerilor.

In tot timpul anului, dar mai ales iarna, este bine sa se consume morcov pentru a întari mecanismele imunitare naturale ale organismului.
Zaharul din morcov sau levuloza nu are efecte negative asupra diabetului zaharat.
Dupa cum am mai aratat, cel mai bun mijloc de a profita de efectele benefice ale unei legume este consumarea ei sub forma de salata, ca aperitiv, fiarta înabusit sau pe abur sau cruda, ca pe un fruct, în orice moment al zilei. Morcovul se preteaza cu usurinta la aceste moduri de preparare.

Cu toate acestea, un consum exagerat – întins pe durata mai multor luni – poate sa produca anumite tulburari fara consecinte grave, ca icterul benign.
Fiti linistit, daca nu suferiti de nici o boala digestiva deosebita, puteti mânca si zece morcovi pe zi, timp de mai multe saptamâni, fara sa apara efecte nedorite.
La fel ca întreaga radacina, sucul de morcovi este un aliment foarte sanatos, prin abundenta de saruri minerale si vitamine, indicat în afectiunile amintite mai sus. Proprietatile speciale ale fibrelor vegetale pot fi conferite numai de pulpa legumei.

Fitoterapeutul Artault de Vevey a vindecat cu suc de morcov copii bolnavi de impetigo al fetei, administrându-le 50, pâna la 150 g de suc pe zi. Crustele au disparut dupa doua luni de tratament si, odata cu regresul bolii, micii bolnavi si-au recapatat frumusetea tenului si vigoarea.

Ca si alte numeroase vegetale, morcovul a fost folosit în numeroase retete. Aceste remedii ale farmacopeei populare s-au transmis pâna în zilele noastre. Usor de realizat, iata câteva dintre acestea:
Anemie: 100 ml de suc de morcov, 400 g de zahar. Se amesteca sucul cu 200 ml de apa minerala (un castronel). Se adauga zaharul, dizolvat în prealabil prin fierbere pe abur, pâna la obtinerea unui sirop. Se ia câte o lingurita de preparat, de opt-zece ori pe zi.

Anorexie: 5 g de seminte de morcov macinate. Se lasa sa infuzeze într-un vas cu apa clocotita, timp de 15 minute, dupa care se filtreaza preparatul. Se bea un pahar înainte de fiecare masa.

Diaree: 15 g de seminte de morcov sub forma de pudra. Se lasa sa fiarba în 300 ml de apa timp de 15 minute, apoi se strecoara. Se bea o jumatate de pahar dimineata, pe stomacul gol, o alta jumatate de pahar cu o ora înainte de cina si înca una cu o jumatate de ora înainte de culcare.

Dispepsie: 5 g de morcov deshidratat (praf). Se lasa sa fiarba în 300 ml apa, timp de zece minute si se strecoara. Se bea câte o jumatate de pahar cu zece minute înainte de fiecare masa principala. Se bea încet si, de preferinta, caldut.

Gastrita: sa iau 150 g de morcovi bine spalati si uscati. Se extrage sucul, pentru a-l bea dupa ce i s-au adaugat putina apa minerala si miere. Se bea de 3 ori pe zi: dimineata, pe stomacul gol, dupa-amiaza si cu o jumatate de ora înainte de culcare.

Uz extern

Morcovul întinereste toate tesuturile din organism. Efectele sale benefice asupra epidermei sunt cunoscute de adeptii medicinei si cosmeticii naturiste.

Ten gras: se aplica suc proaspat de morcov pe fata si se lasa sa actioneze timp de 15 minute. Se spala cu apa minerala. Aceasta este si o masca detoxifianta pentru tenul uscat.

Riduri: doua polonice de suc de morcov, o lingurita de miere lichida, o lingura de ulei de grâu încoltit. Se amesteca. Se aplica pe fata. Se lasa un sfert de ora, apoi se clateste.

Piele crapata: câteva frunze proaspete de morcov se fierb în 400 ml apa. Indata ce da în clocot, se reduce focul cu o treime si se mai lasa sa fiarba zece minute. Se strecoara. Se foloseste acest decoct aplicându-l pe portiunile afectate cu ajutorul unei bucati de tifon sau de vata, de mai multe ori pe zi.

Arsuri: se iau trei morcovi, se spala bine cu apa calduta. Se dau pe o râzatoare fina, pentru a obtine un fel de pasta. Se aplica pe arsura un strat subtire de ulei de masline, apoi pasta obtinuta. Se bandajeaza cu un tifon. Se lasa sa actioneze aproximativ o ora.

Furuncule, ulcer varicos, pecingine: cataplasme cu frunze proaspete, strivite, sau cataplasme cu morcovi rasi. Se schimba cataplasma de doua ori pe zi.

Insolatii: Morcovii curatati se dau pe râzatoare. Se amesteca bine cu doua lingurite de iaurt. Se aplica aceasta pasta pe zonele afectate. Se lasa 20 de minute. Se clateste cu multa apa, daca se poate cu apa necalcaroasa.

Dermatita ulceroasa: se spala 100 g de morcovi cu apa calduta. Se rad fin, pentru a obtine o pasta. Se aplica local sub forma de cataplasma. Se lasa sa actioneze 30 de minute. Se schimba de doua ori pe zi.

Eczeme: se pregatesc morcovii ca în reteta precedenta. Se aplica trei cataplasme pe zi. Se fixeaza cu ajutorul unui bandaj si se lasa sa actioneze aproximativ o ora.

Afte, abcese: câteva frunze proaspete de morcov într-un litru de apa. Se lasa sa fiarba zece minute. Se strecoara. Se face gargara de sase-opt ori pe zi.

PORUMB 

Porumbul a fost adus de Cristofor Columb din America şi pe  vremuri porumbul nu era la fel de popular ca în prezent  ci se folosea doar pentru făină sau băutură.
Probabil că motivul principal pentru care mâncaţi porumb este că vă place gustul. Ar trebui să ştiţi şi că este foarte sănătos.

Cum acţionează mai exact porumbul?

1. Ajuta inima, mai ales vitamina E din compoziţia porumbului care reduce  riscul apariţiei bolilor de inimă şi înlesneşte trecerea oxigenului în sânge.

2. Oferă energie si combate stresul. Compoziţia porumbului combate depunerea grăsimii şi revigorează organismul. Specialiştii afirmă că o cană de boabe de porumb consumată zilnic oferă o cantitate suficientă de vitamina B5 cât să combată oboseala acumulată de organism.

3. Scade nivelul colesterolului şi reduce apariţia cancerului de colon datorită fibrei de porumb.

4. O memorie de nota 10. Porumbul conţine foarte mulţi nutrienţi şi este bogat în vitamine care influenţează în mod pozitiv memoria.

5. Previne cancerul la plămâni datorită prezenţei unui carotenoid.

6. Combate probleme de vedere cu ajutorul antioxidanţiilor care împiedică îmbătrânirea rapidă a ochilor.

Nu trebuie să vă îngrijoraţi că-şi pierde din proprietăţi pentru că după fierbere porumbul îşi păstreză peste 60% din vitamine.

Pe de altă parte un consum moderat de porumb copt poate avea ca rezultat final scăderea în greutate.

Menţionez  faptul că poate să creeze alergie dacă este consumat crud şi trebuie să fim precauţi când avem probleme de acest gen.

ROŞII GALBENE