Grecia
BRÂNZETURI din toată lumea – partea a VI-a
GRECIA – FETA
Deși are în spate o tradiție de preparare de peste 6.000 ani și este recunoscută ca brânza etalon a Greciei și Ciprului, brânza Feta provine din italienescul “fetta” care se traduce prin felie.Se presupune că brânza Feta se numea la început tyripheta, adică „felie de brânză“ și a devenit cunoscută datorită emigrării populației grecești în diferite zone ale lumii.
Prima mențiune despre Feta apare în secolul al XIV-lea, într-o carte de bucate publicată la Veneția. Cu toate acestea, paternitatea grecilor a fost recunoscută în anul 2002, când printr-o hotărâre a Curții Europene de Justiție, Grecia primește dreptul exclusiv de a utiliza marca de brânză Feta. Doar produsele fabricate în Grecia din lapte de capră și oaie pot fi denumite brânza feta.
Uniunea Europeană a hotărât că denumirea de “Feta” poate fi aplicată doar acelor sortimente care conțin 70% lapte de oaie și nu mai mult de 30% lapte de capră.
Brânza feta originală se obține doar din lapte de capră, această variantă fiind mult mai cremoasă și mai moale decât cele obținute din combinație de lapte.
Brânza Feta face parte dintre ingredientele de bază ale bucătariei grecești. Astăzi, Feta este unul dintre cele mai răspândite tipuri de brânză, la nivel internațional.
În general, brânza Feta se obține din lapte de capră sau oaie, însă există și variante combinate de Feta din lapte de capra și oaie. În Grecia, istoria brânzei Feta se pierde undeva în antichitate, ea apărând și în scrierile lui Homer. Printre cele mai vechi combinații erau cele de brânză cu măsline.
Feta grecească are diverse echivalente de brânză în alte țări. În Bulgaria, brânza Feta este cunoscută sub numele de “Sirene”. Aceasta se obține tot din lapte de capră sau oaie și, la fel ca în Grecia, produsul se folosește ca brânza de masa , brânza pentru salate sau brânza de pus în mâncăruri la cuptor (plăcinte etc). Echivalentul românesc este telemeaua, iar cel turcesc este Beyaz peynir.
Brânza Feta este o brânză de un alb curat, având o textură fărămicioasă și un gust sărat. Brânza este moale și pufoasă, putând fi topită destul de ușor dacă este lăsată la căldură.
Brânza Feta este folosită în primul rând în preparatele aparținând bucătăriei mediteraniene. De cele mai multe ori, ea este utilizată pentru a pregăti aperitive, pizza, plăcinte sau salate. Produsul are un conținut de grăsime de aproximativ 40-50%.
Brânza Feta se potrivește foarte bine cu măsline, anșoa, busuioc, legume, fructe, roșii, fructe de mare și carne de pui.
Gustul său sărat și aroma de brânză proaspătă este foarte plăcută. Persoanele care nu mănâncă brânzeturi sărate pot pur și simplu să scufunde Feta într-un vas cu apă proaspată, pentru a o desăra.
Pentru băuturi, trebuie alese fie vinuri grecești, de tipul retsina, fie sucuri naturale, din citrice sau sucuri de roșii.
În ceea ce privește depozitarea, Feta este o brânză apoasă, care se usucă repede în lipsă de lichid. De aceea, ea este vândută în ambalaje care conțin apă sau ulei și astfel trebuie să fie și păstrată, până când se folosește în bucătărie.
Dacă nu are un ambalaj propriu, învelește-o în hârtie și apoi pune-o într-o pungă de plastic și ține-o în frigider.
O altă variantă este să păstrezi Feta în ulei de masline. Brânza se așează într-un borcan și se acoperă cu ulei de măsline, apoi se sigilează și se păstrează într-un loc răcoros, însă nu în frigider (prin urmare, spre deosebire de Feta proaspată, care trebuie ținută în frigider, Feta conservată în ulei poate fi depozitată într-un loc răcoros). Acest tip de brânză în ulei este foarte potrivit pentru salate.
Nu este recomandat să congelezi brânza Feta, deoarece își va schimba textura.
Când trebuie să o folosești în mâncare, scoate-o din frigider cu 30 de minute înainte și las-o să ajungă la temperatura camerei. Aroma sa va fi astfel mai puternică.
Pui grecesc cu lamaie, oregano si usturoi
Kotopoulo Skorthato – Lemon Garlic Chicken O excelentă reţetă a bucatariei greceşti, aromă, savoare, parfum…da, da….o combinaţie de zile mari. Reţeta este uşor de pregătit – rafinamentul nu este punctul forte al grecilor – şi se bazează pe ingrediente naturale şi sănătoase. Mâncarea este de tip mediteranean, având caracteristici comune cu cea italiană sau turcească. ,,Bucătăria grecească are o istorie bogată, de peste 4000 de ani. De altfel, prima carte de bucate a lumii a fost scrisă de un grec înaintea erei noastre. În timp, reţetele greceşti s-au mai schimbat, fiind influenţate şi de popoarele cu care grecii au interacţionat de-a lungul timpul. Prin intermediul Imperiului Roman, multe reţete culinare greceşti s-au răspândit în toată Europa şi nu numai cucerind gurmanzii de ieri şi de azi.” Sursa: Bucataria greceasca
Ingrediente
- 4 pulpe de pui
- 700 g cartofi noi (mai mici)
- 1-2 lamai
- 7-8 catei de usturoi
- 1 lingura mare de oregno
- 3 linguri ulei de masline
- sare, piper
- 1/2 legatura patrunjel verde
Mod de preparare reteta
Spalam cartofii noi (de preferat cu un burete pentru a indeparta resturile de pamant, vom coace cartofii in coaja). Taiem cartofii in doua sau bucati mai mari si ii saram.
Spalam si crestam putin pulpele de pui, saram si piperam dupa gust.
Pregatim un sos gustos din ulei si oregano, jumatate il turnam peste cartofi restul peste pulpele de pui. Amestecam cartofii cu acest sos si sare si ii asezam intr-o tava tapetata cu pentru copt.
Feliem 1-2 lamai si stopim pulpele cu zeama stoarsa din fiecare felie.
Asezam pulpele in tava langa cartofi, deasupra cartofilor dar si al pulpelor asezam feliutele de lamai stoarse dar si cateii de usturoi taiate in 2-3. Punem tava in cuptorul incalzit pentru 40 de minute. Intoarceti cartofii de 2-3 ori, iar dupa 20 minute si pulpele de pui.
In final presaram tot meniul cu patrunjel verde tocat marunt.
Poate fi servita cu o salata din ceapa rosie (taiata marunt) si masline.
buburuzabucatareasa 