Lună: decembrie 2013
La multi ani, 2014!!!!!
Primiţi cu pluguşorul?
LA MULTI ANI! 2014
Spune anului ce vine, să-ţi aducă numai bine, şi mai spune-i să îţi dea, tot ce vrea inima ta… fericire, sănătate şi mulţi bani. La Anu’ şi La Mulţi Ani!
Tort cu afine si lamaie
Ingrediente
- Blat:
- 6 oua
- 6 linguri zahar
- 6 linguri faina
- 1 zahar vanilat
- 1 praf de copt
- un praf de sare
- Crema:
- 600 g branza de vaci
- 500 ml frisca
- 600 g afine
- 2 lamai
- 6 linguri zahar pudra
Mod de preparare reteta
Pregatirea blatului:
Amestecam cu mixerul 6 galbenusuri cu zaharul si zaharul vanilat, pana cand devine deschisa la culoare (ca o maioneza groasa).
Batem spuma (nu foarte tare) 6 albusuri cu un praf de sare.
Omogenizam galbenusurile cu spuma de oua si faina amestecata cu praful de copt in asa fel incat sa nu spargem spuma, cu miscari usoare de jos in sus.
Tapetam cu hartie pentru copt o tava de tort cu margine detasabila.
Turnam compozitia in tava si o coacem in cuptorul preincalzit la 180 C, la foc mediu, 20 minute.
Facem proba cu scobitoarea. Dupa ce s-a racit scoatem blatul din forma si il taiem in doua.
Pregatirea cremei:
Batem frisca tare si punem 200 ml deoparte pentru crema de afine, 200 ml pentru crema de lamaie si 100 ml pentru decor.
Adaugam la cele doua tipuri de creme cate 300 g branza de vaci si cate 3 linguri de zahar pudra. In prima crema adaugam afine (450 g) si omogenizam bine ingredientele.
La a doua crema adaugam coaja de la 1 1/2 lamaie si putina zeama de lamaie (1 lingurita) si omogenizam bine ingredientele.
Pentru decor am pastrat aproximativ 150 g afine intregi, pe acestea le punem deasupra tortului. 3-4 linguri de afine vor fi pisate si amestecate cu 100 ml frisca pentru a orna tortul.
Peste primul blat punem toata crema de afine, asezam si al doilea blat, ungem toata suprafata torului cu crema de lamaie.
Decoram cu afine intregi si crema spuma din frisca si afine pisate.
Piftie de porc si curcan
Piftia sau racitura este un preparat care nu lipseste niciodata de la masa de Craciun sau Anul Nou. V-am adus o piftie dupa reteta ardeleneasca in care combinatia de porc si curcan este foarte buna.
Ingrediente
- 2 picioare de porc
- 2 aripi de curcan
- 1 capatana usturoi
- 1 ceapa alba
- 1 ceapa rosie
- 4-5 foi dafin
- 1 lingura boabe de piper negru
- 1 lingura sare dura
- apa(3 l) cat sa acopere carnea
Mod de preparare reteta
Se curata picioarele de porc (se rad bine cu cutitul) si se parlesc putin la flacara deschisa, apoi se spala foarte bine sub un jet puternic de apa. Se curata si se spala aripile de curcan.
Se pun la fiert la foc mic apoi se spumeaza si abia apoi se pun restul de ingrediente.
Cepele si usturoiul se spala (cu coaja cu tot) se taie doar mustatile si se pun in zeama intregi.
Adaugam sare, piper boabe si foile de dafin. Lasam sa fiarba la foc mic: 5-6 ore. Se acopera vasul cu un capac, lasand numai la o margine cratita putin descoperita. Trebuie sa fiarba pana cand carnea se desface usor de pe oase.
Cand au fiert se scot oasele si asezam in vase doar bucatile de carne. Se strecoara si se toarna zeama de carne.
Se pune la rece sa se inchege. Cand s-a racit presaram deasupra boia dulce.
Poate fi servita cu salata de ceapa rosie si otet.
Jumari
Jumarile sunt extraordinare ca aperitiv, alaturi de ceapa rosie, un colt de pita de casa. Jumarile pot fi folosite si la minunatele pogacele cu jumari. Bomba calorica dar macar odata pe an ,,sa ne sacrificam” :))))
Ingrediente
- 3 kg slanina proaspata de porc
- sare
Mod de preparare reteta
Spalam slanina sub un jet de apa rece.
Taiem slanina cubulete de marimea carnitei pentru tocanite. Daca slanina are soric, scoateti soricul de pe slanina.
Punem cubuletele de slanina intr-o cratita si lasam sa se topeasca (prajeasca) la foc potrivit 30-40 minute.
Amestecam din cand in cand cu o lingura de lemn pentru a nu se prinde de fundul cratitei.
Dupa ce sunt prajite scoatem jumerile intr-o sita pentru a se scurge de grasime. Dupa ce jumarile s-au scurs presaram peste ele un praf de sare.
Grasimea rezultata din topirea slaninei trebuie strecurata si depozitata intr-un recipient, rezultatul: untura foarte buna.
Craciun fericit!
De sfintele Sarbatori sa deschidem usa pentru oaspeti dragi, si inima pentru speranta bucurie si lumina. Sa fim mai buni si sa privim inainte cu incredere, stiind ca daca avem credinta, drumul din fata noastra va fi presarat cu impliniri.
Tort cu mascarpone şi lămâie
Tort festiv, aromat, va recomanda pentru sarbatori.
Ingrediente
- Pentru blat:
- forma de tort cu margine detasabila: 24 cm
- 8 oua
- 240 g faina (minus doua linguri de faina, se vor inlocui cu 2 linguri de cacao)
- 240 g zahar pudra
- 4 linguri ulei
- 4 linguri apa calduta
- 1 praf de copt
- sare
- Pentru crema:
- 4 oua
- 150 g zahar
- zeama de la 3 lamai
- coaja de la 1 lamaie sau limon verde
- 100 g unt
- 500 g mascarpone
- 1 gelatina
- Pentru decor:
- ciocolata si migdale razuite
Mod de preparare reteta
Blatul: frecam galbenusurile cu jumatate din cantitatea de zahar, albusurile le batem spuma cu cealalta jumatate de zahar si un praf de sare. Adaugam uleiul si apa la galbenusuri. Adaugam la galbenusuri alternand albusul si faina amestecata cu praful de copt. Turnam compozitia in forma de tort cu margine detasabila tapetata cu hartie pentru copt. Punem compozitia in cuptorul preincalzit la 170 C. Dupa 10 minute reduceti intensitatea focului. Timpul de coacere 40 minute (nu lasati blatul sa se coaca prea tare, se va usca iar acest tip de blat nu necesita insiropare). Daca s-a mai racit, scoateti blatul din forma si intorceti-l cu capul in jos astfel partea de jos va deveni fata tortului. Blatul se va taia in 3 parti egale.
Crema: batem ouale cu zaharul, adaugam zeama de la 3 lamai apoi asezam vasul deasupra unui vas cu apa fierbinte. Amestecam in permanenta compozitia pana cand incepe sa se intareasca. Lasam sa se raceasca putin apoi adaugam untul. Lasam sa se raceasca complet.
Batem mascarpone cu mixerul si adaugam coaja de la lamaie. Adaugam crema de oua si gelatina (respectati reteta de pe ambalajul gelatinei).
Ungem fiecare foaie de blat cu crema, imbracam tortul cu crema.
Ornam tortul cu ciocolata si migdale razuite.
Indiene
Prajitura din copilaria mea. In anii 80′ costa 2,50 lei :)))) si acum ii stiu pretul. O prajitura foarte, foarte buna, usor amaruie. Pofta buna! P.S. Este pentru prima oara cand fac aceasta minune de prajitura, mai am de lucru la aspect, dar gustul a fost divin!
Ingrediente
- Ingrediente pentru 12-14 indiene (depinde de marimea formei)
- Reteta coji:
- 5 oua
- 100 g zahar
- 125 g faina
- sare
- Reteta sirop:
- 250 ml apa
- 200 g zahar tos
- 2 esente rom
- Reteta glazura de ciocolata:
- 8 linguri cu varf zahar pudra
- 4 linguri cacao
- 5 linguri apa
- 50 g unt
- 2 esente de rom
- Pentru umplutura:
- 300 g frisca
Mod de preparare reteta
Pregatire coji:
Omogenizam galbenusurile cu zaharul pana cand obtinem o compozitie spumoasa, deschisa la culoare.
Batem spuma foarte tare din albusuri, adaugam putina sare. Apoi unim cele doua compozitii cu o paleta, miscari usoare de jos in sus, adaugam si faina in ploaie. Mare grija sa nu distrugem volumul spumei.
Ungem formele cu ulei si tapetam cu faina.
Portionam compozitia in mod uniform in forme. Punem formele in cuptorul preincalzit. In primele 5 minute focul trebuie sa fie mai puternic, apoi inca 10-15 minute la foc mai mic pana cand cojile capata o culoare aurie.
Lasam cojile sa se raceasca.
Pregatirea siropului:
Fierbem apa cu zaharul (5-6 minute), oprim fierberea si adaugam esentele de rom.
Pregatirea glazurii de ciocolata:
Amestecam zaharul pudra cu cacao si apa, lasam sa dea in clocot o singura data. Oprim fierberea si adaugam untul si esentele. Lasam glazura sa se raceasca putin dar avem grija sa nu se intareasca.
Taiem cojile in doua.
Insiropam foarte bine ambele jumatati.
Pe baza cojii punem frisca din belsug.
Coaja superioara o ungem sau o inmuiem in glazura. Dupa ce glazura se mai intareste, asezam cojile superioare peste baza si le apasam putin pentru a se lipi de frisca.
Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie); Naşterea Domnului (Crăciunul, 25 decembrie)
Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie)
Numit în popor şi Sân Nicoară sau Moş Nicolae, Sfântul Nicolae ne prilejuieşte o scurtă remarcă despre suprapunerea sărbătorilor şi figurilor mitologice: Moş Crăciun, Santa Claus în tradiţia anglo-saxonă, provine din numele Sfântului Nicolae, dar frumosul obicei al darurilor de Crăciun s-a mutat în 25 decembrie, ziua Naşterii Mântuitorului.
Şi de Moş Nicolae se dau daruri, căci la români există obiceiul cadourilor descoperite de copii în încălţăminte, în dimineaţa acestei zile de sărbătoare.
Există şi o credinţă despre vreme: când Sfântul Nicolae vine pe cal alb, adică aduce cu sine zăpadă, atunci se spune că va fi iarnă grea, care se frânge de-abia la Sfăntul Ion.
Ne aflăm la mijlocul postului Crăciunului, dar această zi este de dezlegare la peşte.
Naşterea Domnului (Crăciunul, 25 decembrie)
Este marea sărbătoare a creştinătăţii, sărbătorirea Naşterii Mântuitorului. Această naştere nu este una oarecare, fiindcă însuşi Dumnezeu este Cel care a luat Trup şi s-a născut Om.
Cuvântul ,,Crăciun”, a cărui origine este şi astăzi în discuţie, provine, în orice caz, dintr-un fond mitic extrem de vechi şi, în acelaşi timp, este singurul care desemnează, în limba română, naşterea lui Hristos.
Crăciunul este o semidivinitate arhaică, legată probabil de cultul strămoşilor, peste a cărui semnificaţie s-a suprapus, odată cu creştinarea românilor, ziua Naşterii Domnului. Faptul că numele vechii figure mitologice s-a păstrat, înglobarea în credinţa românilor creştinaţi, se explică prin importanţa străvechiului mit.
Această suprapunere este vizibilă şi într-o legendă: Moş Crăciun era un cioban rău care nu a vrut să o primească pe Fecioara Maria să nască în staulul lui. Dar nevasta lui Crăciun, o femeie miloasă, o primeşte în ascuns pe Maica Domnului şi tot ea îl moşeşte pe Isus. Aflând toate acestea, Moş Crăciun se înfurie şi îi taie mâinile soţiei sale, dar Fecioara Maria i le pune la loc. Văzând această minune, Crăciun se bucură că nevasta i-a scăpat de o pedeapsă necugetată şi aprinde un foc din brad în curtea lui, jucând în jurul său. Apoi, el îi dă Sfintei Fecioare darurile pe care le putea oferi un cioban: lapte, caş, urdă şi smântână. Astfel Moş Crăciun cel rău ajunge bun şi schimbarea sa este păstrată prin obiceiul darurilor din ziua Naşterii Mântuitorului. Noaptea dintre Ajun şi Crăciun se priveghează. În timpul priveghiului, pe masă se obişnuia să se pună un colăcel cu un cuţit înfipt în el. Masa, pusă la ora 5 în Ajun, trebuie să rămână întinsă toată noaptea. Se face foc în cămin, iar ,,butucul Crăciunului” arde toata noaptea.