Lună: martie 2013
Prajitura cu branza – Rakoczi
Delicioasa prajitura dulce-acrisoara! O combinatie interesanta: blat crocant, branza moale, dulceata de caise si spuma de ou. Puteti inlocui dulceata cu fructe proaspete: zmeura, capsuni sau alte fructe de padure. Va invit la o felie generoasa!!!
Ingrediente
- Blat:
- 300 g faina
- 200 g unt
- 100 g zahar pudra
- 1 galbenus
- sare
- Crema de branza:
- 500 g branza de vaci
- 3 galbenusuri
- 100 g zahar pudra
- 2 zahar vanilat
- coaja de la o lamaie
- Spuma de oua:
- albusul de la 4 oua
- 150 g zahar tos
- si dulceata sau gem de caise (200 g)
Mod de preparare
Blatul: amestecam faina cu zaharul si putina sare, adaugam bucatele de unt (la temperatura camerei) si un galbenus.
Framantam compozitia pana cand toate ingredientele sunt foarte bine incorporate.
Asezam compozitia intr-o tava tapetata cu hartie pentru copt. Intindem aluatul cu grija, mai mult prin presare cu varful degetelor pana cand tot aluatul este distribuit uniform in tava. Punem tava in cuptorul incalzit la 200 C.
Coacem foaia timp de 15 minute pana cand devine putin aurie.
Deasupra vom pune crema de branza.
Crema de branza: omogenizam branza de vaci cu zaharul pudra, zaharul vanilat, cele trei galbenusuri si coaja de la o lamaie.
Intindem branza deasupra foii chiar daca este inca fierbinte. Punem tava din nou in cuptor pentru inca 10 minute – foc moderat.
Apoi adaugam gemul sau dulceata de caise si dam prajitura la cuptor pentru inca 10 minute.
In final batem albuurile cu zaharul pana cand obtinem o spuma foarte tare.
Punem spuma intr-o pompita de cofetarie si trasam linii, brazde deasupra prajiturii, apoi dam pentru ultima oara prajitura la cuptor pentru 5 minute. Putem felia dupa ce s-a racit.
Imagine Publicat pe
Ciorba de salata verde
Unul din deliciile si ciorbele copilariei mele a fost aceasta minunata ciorba de salata verde. Este delicioasa atat calda cat si rece, cu paine sau cu mamaliguta. Salata verde, marar verde, usturoi, ceapa, smantana si putina afumatura (slanina de casa)…hmmm ce bunatate este aceasta reteta ardeleneasca.
Ingrediente
- 1-2 capatani mari de salata verde
- 4 l apa
- 1 legatura mare de marar verde
- 1 ceapa mare alba sau o legatura ceapa verde
- 7-8 catei de usturoi sau o legatura usturoi verde
- zeama de lamaie sau otet (dupa gust)
- 150 ml smantana
- 1 lingura faina
- 1/2 legatura patrunjel verde
- 2 oua
- cateva feliute de slanina afumata
- sare
Mod de preparare
Salata se spala bine de orice fel de impuritati, desfacand foaie cu foaie, apoi rupem in doua sau trei frunzele mai mari.
Punem 4 l de apa la fiert cu putina sare, cand clocoteste adaugam salata, mararul verde tocat marunt, ceapa intreaga sau daca e ceapa verde o vom taia marunt (la fel procedam si cu usturoiul verde), daca folosim catei de usturoi ii vom taia pe acestia in doua pentru a accentua aroma de usturoi.
Pana cand fierbe zeama cu salata, pregatim o omleta cu slanina afumata. Prajim feliutele de slanina si turnam deasupra cele doua oua batute (cu sare si piper dupa gust), trebuie sa obtinem o omleta (papara) de consistenta tare.
Timp de fierbere pentru zeama si salata: 30-35 minute.
Dupa acest timp de fierbere stingem focul si adaugam zeama de lamaie sau otet. Amestecam smantana cu faina, adaugam putin cate putin din zeama fierbinte apoi omogenizam totul, strecuram smantana in ciorba printr-o sita.
In final adaugam omleta tare cu slanina prajita, patrunjelul verde tocat marunt si mai dam in clocot ciorba pentru cateva minute.
Buna vestire (25 martie)
Evangheliile ne spun că ,,în luna a şasea îngerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate, Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat, Iosif, iar numele Ei era Maria” (Ioan, 26-27). Îngerul îi vorbeşte Mariei: ,,Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată că vei lua în pântece şi vei naşte Fiu şi vei chema numele lui, Isus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Prea Înalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia lui nu va avea sfârşit.” Astfel, îngerul vesteşte naşterea Mântuitorului.
Singura dorinţă a Mariei era să nu cadă în ispită, să nu păcătuiască. De aceea, a întrebat un singur lucru:
,,Cum va fi aceasta, de vreme ce Eu nu ştiu de bărbat?
Şi răspunzând îngerul i-a zis:
,,Duhul Sfânt se va pogorî peste Tine şi Puterea Celui Prea Înalt Te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care se va naşte din Tine Fiul lui Dumnezeu se va chema”.
Apoi îngerul îi cere Mariei încuvinţarea Sa. Iar ea răspunde: ,,Iată roaba Domnului, fie Mie după cuvântul Tău.”
Graţie acestor cuvinte are loc întruparea. Spre deosebire deci de momentul Creaţiei, când Cuvântul Domnului a făcut lumea, la Buna Vestire, aceasta minunată lucrare care este Întruparea lui Dumnezeu s-a făcut prin asentimentul Fecioarei Maria.
Astfel, Ea a devenit o punte, o legătura între Dumnezeu şi lumea noastră; prin ea, toţi oamenii care au fost, toţi care sunt şi toţi care vor fi l-au primit, îl primesc şi-l vor primi. Această zi, în care Dumnezeu se face Fiu al Fecioarei Maria, este începutul mântuirii omenirii.
Buna Vestire cade întodeauna pe 25 martie.
În aceasta zi se afumă în jurul caselor, grădinilor, curţilor şi livezilor, pentru alungarea şerpilor şi omizilor. Acesta este singurul lucru admis pentru ziua de Buna Vestire.
Tot acum trebuie să sosească şi rândunelele; findcă venirea lor se suprapune Bunei Vestiri, rândunelele sunt considerate păsări benefice şi aducatoare de noroc. Din acest motiv, se spune că aduce mare ghinion să strici cuibul unor rândunele sau să le omori.
În această zi nimeni nu trebuie să caute gălceavă; de asemenea, nu se lucrează.
Femeile făceau în dimineaţa acestei zile un foc în ogradă şi puneau în faţa uşii pâine, sare şi apă, ,,ca să se încălzească, să mănânce şi să bea îngerii”. Pâinea şi sare sunt date apoi de pomană.
Dezlegarea limbii păsărilor
În ziua de Buna Vestire se spune că se dezleagă limba tuturor păsărilor cântătoare; începând din această zi, trilurile lor înveselesc primăvara. Legenda spune că limba cucului este prima dezlegată; această pasăre a fost uliu pe tot timpul iernii, iar la Buna Vestire se preface, sau, mai bine zis, redevine cuc.
Oricine aşteaptă cu nerăbdare sosirea cucului, dar şi cu mare grijă, ca atunci când îl vede oară, să nu fie fără bani, flămând sau supărat, fiindcă tot anul va fi aşa, cum l-a prins primul cântat al cucului.
Cum a sosit cucul şi i s-a dezlegat limba, începe a cânta şi cântă până la Sânziene sau până la Sân-Petru, când se spune că se îneacă cu orz şi, nemaiputând cânta, se preface iarăşi în uliu. O altă legendă afirmă că dacă îl intrebi ,,Cucule/Puiucule/Câiţi ani îmi vei dărui/Până ce eu voi muri?” şi apoi numeri de câte ori cântă, vei afla câţi ani mai ai de trăit.
Dezlegarea la peşte
Aşa cum am mai afirmat, românii ţin postul foarte strict şi nu mănâcă nimic de dulce. Nici peştele nu este slobod a se mânca, cu excepţia zilelor de Buna-Vestire şi de Florii.
Atunci, toţi românii vor să aibă peşte la masă, şi asta nu numai ca să se hrănească, dar şi fiindcă se spune că dacă vor mânca peşte în această zi, vor fi sănătoşi tot anul.
Pescarii care vor să le meargă bine trebuie să se ducă de Buna Vestire la biserică, să ia o bucăţică de anafură şi apoi să meargă la pescuit. Pe care peşte îl va prinde mai întâi, să-l pună o fărâmă de anafură în gură şi să-l lase slobod în apă, spunaându-i:
-Du-te! Şi cu câţi te vei întâlni, spune-le la toţi să vină la mine!
Se credea că acela care va face aşa, când va merge la pescuit, va fi foarte norocos: întodeauna se va întoarce cu mult peşte.
Blagovesnicul
Blagovesnicul este a doua zi după Buna Vestire şi este închinată lui Gavril Blagovesnicul, adică Arhanghelul Gabriel, îngerul care a adus vestea cea bună Fecioarei Maria. Se serbează mai cu seamă de către femei, pentru a-l celebra pe cel care a adus vestea cea mai minunată despre Naşterea lui Isus Hristos. Femeile care ţineau această sărbătoare aveau credinţa că tot anul vor fi curate la faţă şi că nu li se vor îmbolnăvi copiii. Bărbaţii aveau voie să lucreze, ei nu ţineau sărbătoarea. Deşi nu este prescris la biserică, unii obişnuiesc să mănânce peşte şi în această zi.
Calendar ortodox 2013 – MARTIE
Calendar ortodox 2013 – FEBRUARIE
Calendar ortodox 2013 – IANUARIE
Mere cu bundiţă
Desert extrem de aromat, un gust perfect dulce-acrisor. Originea acestui desert ,,svab”. Svab: coloniştii germani, francezi, italieni şi spanioli aşezaţi în secolul al XVIII-lea în unele regiuni din Banat şi din Transilvania, germ. Schwabe. Recomand acest desert celor care nu sunt la dieta :)), odata gustate aceste mere cu bundita, nu vor putea fi lasate deoparte pana nu le gatam. Sa aveti pofta!!!
Ingrediente
- 5-6 mere dulce acrisoare, foarte bine coapte (moi)
- 250-300 g faina
- 1 ou
- 2 linguri zahar
- 200 ml lapte
- 300 ml apa
- zahar pudra vanilata
- scortisoare
- sare
- ulei
Mod de preparare
Spalam, curatam merele de coaja si le taiem rondele indepartand mijlocul marului cu o lingurita.
Pudram rondelele cu faina si apoi le dam prin aluat (bundita).
Aluat (bundita): amestecam faina, oul, laptele si apa, adaugam un pic de sare, apoi adaugam zaharul.
Omogenizam foarte bine aluatul, trebuie sa obtinem o compozitie mai groasa ca o smantana (mult mai consistententa decat compozitia pentru clatite).
Rondelele date prin faina si aluat sunt prajite in ulei incins (5-7 minute pe fiecare parte).
O recomandare: prajiti merele intr-un vas, tigaie, etc. cu capac…merele cu bundita sunt foarte neastamparate.
Scoateti rondelele pe un servet absorbant.
Cand se mai racesc rondelele, le pudram cu zahar pudra vanilata si scortisoare.
Alexiile (17 martie)
Prin cuvântul ,,Alexii”, poporul înţelege ziua Sfântului Alexie, care cade în fiecare an pe 17 martie. Românii îi spun Sfântul Alexie ,,Alexie cel cald” sau ,,Omul lui Dumnezeu”, amintindu-şi despre el următoare legendă:
,,A fost odată un împărat şi împăratul acela avea un fecior, pe nume Alexie, care era foarte blajin şi ascultător, nu numai de părinţii săi, ci chiar şi de cei din urmă argaţi de la curte, dacă aceştia îl învăţau şi-i spuneau ceva de bine. Dar Alexie nu era numai bun şi ascultător, ci avea şi o inimaă foarte bună. Ajuta pe toţi, făcea numai bine, iar rău nici prin cap nu-i trecea să facă.
Ajungând la vârsta însurătorii, el nu prea era hotărât pentru vreo fată, as aincat tatal sau, gândind că se ruşinează, găsi o mireasă şi-l însura. Ce a făcut însă Alexie? Cum s-au întors de la biserică, i-a spus miresei:
– Pace ţie şi pace mie!
Apoi şi-a dat jos hainele cele bune, a îmbrăcat unele ponosite şi, fără altă vorbă, a plecat în lume. La prima mănăstire pe care a întâlnit-o în drum, şi-a lepădat numele şi s-a călugărit. A rămas la fel de ascultător ca şi acasă şi făcea toate slujbele călugăreşti ca un om cu frica lui Dumnezeu ce se afla, cu mare supunere şi credinţă.
Murind ecumenul mănăstirii, călugării l-au ales pe el, ca pe cel mai bun dintre ei şi, oricât s-a împortivit, nu s-au lăsat schimbaţi din hotărârea lor. Văzând acestea, Alexie s-a dus in chilie, şi-a lepădat hainele cele călugăreşti şi, îmbrăcat ca un cerşetor, s-a întors la curtea tatălui său.
Acolo nu l-a cunoscut nimeni, nici el nu a spus cine este şi, de aceea, a locuit într-o colibă, lângă grajdul unde muncea ziua. Într-o dimineaţă nu a mai ieşit însă la lucru; în aceeaşi dimineaţă, clopotele au început să tragă singure. Argaţii l-au găsit pe Alexie mort, cu scrisoare în mână şi înconjurat de lumânări de nimeni puse şi de nimeni aprinse.
Oamenii l-au chemat pe împărat care, citind scrisoarea, a aflat cine era cerşetorul şi a pornit a plânge dupa fiului lui pierdut. Oamenii, gândind la minunile din ziua morţii sale, au început a serba această zi ca fiind ziua Sfântului Alexie , pe care îl considerau Omul lui Dumnezeu.
Se spune că tot de atunci, la cununie, preotul înreabă de trei ori pe miri dacă vor să se cunune, ca să nu mai fie cineva ca Sfântul Alexie, fără voia lui”
Ziua este serbată şi fiindcă Alexie ,,cel Cald” dezgheaţă pământul, aduce căldura şi vremea bună. Tot de Alexii se spune că se zbat prima oară peştii în apă. Pescarii, ca să aibă noroc la pescuit, postesc toata ziua şi nu mănâncă decât un peştisor viu, zicând:,,Alexie, Omul lui Dumnezeu,/Eu am venit la pârâu/Să prind un peşte,/Să-l mănânc/Cum este el din pârâu,/Iar tu să te rogi lui Dumnezeu/Totdeauna pentru mine/Să pot prinde peşte bine.
Aceasta este ziua în care ar trebui să cânte prima oară broaştele. Dacă broaştele cântă în această zi, primăvera va fi frumoasă şi călduroasă şi nu are să mai ningă şi nici să îngheţe..
buburuzabucatareasa 